Sărbători fericite! Cum stăm departe de mâncare și de conflicte? – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Sărbătorile nu sunt fericite pentru noi toți. Singurătatea sau tristețea, anxietatea, tensiunile din familie, toate pot cauza în mod tradițional episoade de vulnerabilitate emoțională și tulburări de alimentație în această perioadă a anului. Cu atât mai mult e de așteptat ca primul și, să sperăm, singurul Crăciun pe care-l vom petrece în pandemia cauzată de COVID-19 să accentueze toate problemele. Doi psihologi cu experiență – Adela Moldovan și Gáspár György – ne spun cum putem preveni mâncatul emoțional, ce strategii funcționează, cum să ne iertăm pentru eventualele căderi în păcat și cum să evităm războaiele în familie.

Poveștile în jurul mesei și cadourile împărțite în fața pomului de Crăciun se amână pentru la anul. Cei mai mulți dintre noi vom petrece sărbătorile lui 2020 însoțiți de teama că o vizită ar putea să-i îmbolnăvească pe cei dragi sau că noi înșine ne-am putea infecta. Călătoriile? Anulate. Cadourile? Rămase neambalate. Sau expediate online (mult succes să găsești curieri în perioada aceasta!). Cărțile de bucate? Închise în sertar. Vom rămâne, cel mai probabil, acasă, în compania „celor dragi“ – nu familia noastră, ci anxietățile, fricile, depresiile și frustrările pe care le-am cărat după noi cu greu până la final de an. 

Prieteni la nevoie ne vor fi dulciurile expuse strategic pe rafturile magazinelor de o lună încoace, băuturile care au mai mult zahăr decât zece prăjituri la un loc și alimentele înecate în grăsimi dintre cele mai rele. Cine are nevoie de Omega-3, când, OMG, pandemia asta nu se mai termină?!

Iar, în această perioadă, victimele aproape sigure în războiul cu mâncatul emoțional sunt cei care țin diete. „Sărbătorile sunt un moment așteptat uneori cu groază de cei care se luptă cu kilogramele,“ spune Adela Moldovan, doctor în psihologie, psihoterapeut și coautoare a cărții Tulburările de comportament alimentar și obezitatea la copii și adolescenți. Sfatul ei? Să ne pregătim, mai degrabă, pentru o strategie de reducere a pagubelor, decât pentru una a rezistenței totale în fața tentațiilor. Să alegem „răul cel mai mic“, să limităm cât putem cantitatea și să avem apoi încredere în noi că vom reveni la dieta obișnuită. Ajută mult mai mult decât învinovățirea care adesea ne face să cădem în plasa mâncatului emoțional și să accentueze pagubele – explică Adela Moldovan.

Ce ne mai poate ajuta? „Să avem grijă de emoțiile noastre și să le alinăm prin conectare cu ceilalți sau resurse cât mai sănătoase și pe care le putem utiliza într-un mod echilibrat. Mâncarea este, pentru mulți dintre noi, o resursă de alinare ușor disponibilă, însă pe care adesea nu o putem utiliza în mod echilibrat. Ne ajută să nu avem la îndemână cantități mari de alimente nesănătoase,“ ne mai sfătuiește psihoterapeutul.

Gáspár György, psiholog, psihoterapeut relațional și autor crede că mindfulness poate fi soluția potrivită. Cum ne ajută, mai exact, tehnicile de mindfulness să evităm mâncatul emoțional? O explică chiar autorul cărții Mindfulness Urban și al cursului online Mindfulness: Exerciții de curaj, compasiune, conectare.

„Mindfulness sau starea de prezență conștientă presupune să fim conectați cu propria persoană în adevăratul sens al cuvântului. Să fim conștienți de emoțiile, gândurile, durerile și comportamentele noastre automate. În ceea ce privește emoțiile, majoritatea dintre noi am crescut cu mesajul că a simți «nu este normal, OK sau sănătos», drept urmare, am învățat să ne implicăm în diferite comportamente pentru a nu mai simți. În această categorie intră și mâncatul ca strategie de minimalizare sau evitare a emoțiilor și sentimentelor, comportament pe care-l folosim (inconștient) pentru a nu simți durere sau emoții negative, mai ales atunci când trecem printr-o criză, când stresul este crescut sau când ne-am certat cu cineva drag. 

Practica mindfulness ne oferă posibilitatea să le facem loc în universul nostru interior tuturor emoțiilor care definesc condiția umană și să controlăm, în mod conștient, comportamentele în care ne implicăm. Starea de prezență conștientă presupune să mă întreb, dând dovadă de curiozitate empatică: Ce simt eu acum? Chiar îmi este foame sau sunt furios, frustrat, speriat, panicat (și așa mai departe)? După care, odată identificată constelația de emoții, să îmi dau voie să le simt, fără să le „mănânc“.

Când ajungem, totuși, la masa de Crăciun

Presupunând că am evitat pericolul COVID-ului sau l-am depășit, odată ajunși la masa de Crăciun suntem departe de a fi în siguranță. Ne pândește un altfel de pericol: rudele noastre se pot dovedi mai letale (emoțional) decât orice alt virus cauzator de pandemii. 

℗PUBLICITATE



Care este abordarea cea mai sigură care ne ajută să nu intrăm în situații conflictuale în această perioadă încărcată de tensiuni? 

„Din punctul meu de vedere, comunicarea este cheia în tot ce facem,“ spune Gáspár. „Dar știu din propria experiență de viață că unii dintre noi, atunci când suntem răniți sau «activați» emoțional, preferăm să ne izolăm psihologic și refuzăm să mai comunicăm verbal. În ciuda faptului că sunt psihoterapeut, încă mă implic în astfel de strategii de apărare (lipsite de inteligență relațională) atunci când cineva drag m-a rănit. În astfel de situații, am observat că am nevoie de timp pentru a face pace cu gândurile mele. De regulă, în acest interval de timp, mintea mea produce gânduri din acelea nesănătoase: S-a purtat așa cu mine pentru că nu mă respectă/ nu mă iubește/ nu-i pasă etc. Mai exact, mă victimizez și îmi plâng de milă; ceea ce, în mod evident, nu mă ajută, dar minții mele îi place această strategie. După care, încep să devin conștient de ceea ce se întâmplă și îmi dau seama că nu sunt singurul care are de tolerat momente dificile, că asta se întâmplă cu toți oamenii de pe pământ. Abia după ce m-am scos singur din «drama personală» – cu ajutorul tehnicilor de mindfulness – îmi găsesc energia pentru a iniția un dialog cu membrul din familie cu care am avut un moment dificil.“

Uite care sunt cei patru pași pe care-i urmează Gáspár și care ți-ar putea fi și ție de folos în caz de conflict. 

1. Începe cu o apreciere la adresa persoanei cu care porți conversația dificilă. „Chiar dacă ești tentat să spui că nu există nimic de apreciat la acea persoană, amintește-și că mintea ta exagerează!“ – te sfătuiește Gáspár György.

2. Vorbește despre emoțiile tale și despre cum te-ai simțit, asumându-ți responsabilitatea față de trăirile tale. Fii vulnerabil, deschide ușa, creștine (ca să rămânem în sezon).

3. Pune în cuvinte povestea pe care mintea ta a construit-o, cu toate exagerările și catastrofările. Asumă-ți și responsabilitatea pentru contribuția ta la escaladarea cognitivă a situației. 

4. Spune-i clar persoanei cu care ești în conflict care sunt nevoile, așteptările și limitele tale. După care, alocă-i și celuilalt posibilitatea de a parcurge cei patru pași ai conversației dificile. 

Simona Calancea

Simona Calancea este jurnalist cu o experiență de 25 de ani în presa scrisă și online. În ultimii ani a coordonat proiecte editoriale de parenting și a colaborat cu mai multe organizații neguvernamentale pe programe de educație și sănătate.

Caută