Cu câteva zile înainte de începerea școlii și cu 6 luni de pandemie la activ, educația copiilor ne ia, din nou, pe nepregătite. Pe 7 septembrie, la câteva ore după ce Ministerul Sănătății publicase un document conform căruia doar sectoarele 1, 2 și 6 ar fi trebuit să intre pe scenariul galben (școală în sistem mixt, față în față și online, prin rotația elevilor), Inspectoratul Școlar al Municipiului București anunța că toată capitala se încadrează la Scenariul 2 (alias galben, pentru cei derutați de prea multe culori și numere).
Dincolo de bâlbâielile oficiale, părinții au propriile scenarii.
„Noi nu-l lăsăm pe Tudor la școală!“ – au decis Cătălin și Ana-Maria, părinții unui copil de clasa a V-a. „Sunt prea multe necunoscute. Și dacă autoritățile nu știu, ce pretenții să ai de la un simplu părinte asaltat de media cu tot felul de scenarii, care mai de care mai sumbre? O să-l ținem o vreme acasă. N-o să piardă mare lucru. Și o să urmărim îmbolnăvirile din fiecare zi mai ceva decât cursul BNR.“ – glumește Cătălin.
Tatăl lui, fost profesor de matematică, protestează vehement față de această decizie. Copilul trebuie dus la școală din prima zi – este de părere Mircea, care a avut grijă să-i predea lui Tudor preventiv, pe perioada vacanței, mai mult de jumătate din materia pe care trebuie să o parcurgă anul acesta.
Cristina nu știe încă dacă să-și trimită băieții, elevi în clasa a II-a și a VI-a, la școală. „Dacă nu vor merge, însă, s-ar putea ca cel mic să nu mai facă deloc școală. Doamna învățătoare a fost foarte reticentă la varianta hibrid: nu vrea să fie filmată și să ajungă pe site-uri, că școala nu e vreun reality show – ne spune. Înțeleg că unora le e teamă să nu devină ținta ironiilor, dar s-ar putea găsi variante. Una ar fi ca școala să aloce 2-3 cadre didactice care să țină orele online cu cei care sunt acasă și ceilalți să facă orele normal, la școală. Așa, începem școala, dar cine și cum asigură școlarizarea pentru acasă, nu se știe. Nu mai vorbim despre condițiile de igienă. Noi avem în clasă o chiuvetă, stricată de mult. Și nici acum, în condiții de pandemie, nu s-au gândit să o repare. La baie nu există săpun. Iar luatul de temperatură este opțional și ar trebui să se ocupe părinții, pentru că altfel – ni s-a spus – se va face prea mare coadă la intrarea în școală.“
Pe părinți va pica responsabilitatea legată de școală – este de părere și Amelia Dan, medic primar pediatru. Iar atitudinea lor va face diferența. „Părinții, în situația aceasta, trebuie să înțeleagă că acum nu-l mai pot trimite cu un antitermic sau siropul de tuse la școală, pe considerentul că nu au cu cine să lase copilul acasă. Ei ar trebui să fie primii responsabili și să nu trimită copiii la școală dacă acasă au stări subfebrile sau febrile, secreții nazale, manifestări respiratorii. Iar asistentul medical sau cel care face triajul la școală trebuie să știe că nu are voie să primească pe nimeni cu simptomatologie de niciun fel: nici respiratorie, nici digestivă“ – spune Dr. Amelia Dan.
Medicul le-ar recomanda părinților să-i trimită pe copii la școală cu batiste uscate și șervețele umede și să insiste „de 10 ori“ să se spele pe mâini. Dar, recunoaște, dacă fiul ei, acum student, ar fi din nou în generală și ea ar putea să aleagă, ar opta pentru școala online. Măcar până în martie-aprilie, anul viitor. „Până acum, copiii au răspuns foarte bine la virus și mulți au fost asimptomatici. Dar acum vor veni în contact nu numai cu COVID-19, ci și cu infecțiile uzuale: stafilococul auriu, streptococul beta-hemolic, virusul gripal A sau B și virusuri paragripale. Și îngrijorarea mea personală este legată de cum va reacționa sistemul imunitar al copilului fiind bombardat de atâtea virusuri și atâți microbi. Și mă întreb dacă nu cumva o infecție cu Coronavirus pe un astfel de teren ar putea da simptomatologie ceva mai severă decât cea cu care suntem obișnuiți. Și, sigur, chiar dacă un copil are un sistem imunitar bun și nu va fi afectat, el poate să fie purtător al virusului și să-l dea celor din familie, aflați, poate, în situații de risc“ – spune Dr. Amelia Dan.
Pentru Ana Măiță, președintele Asociației Mame pentru Mame și mamă a doi copii (elevi de-a IV-a și a VI-a), o astfel de situație este de neacceptat.
„Putem să sacrificăm din materie, putem să sacrificăm din timp. Eu nu am o problemă nici ca ai mei să repete anul. Dar am o problemă cu a sacrifica oamenii, am o problemă cu a o pune pe mama mea la risc și a o pierde mai devreme decât i-ar fi sorocul. Oamenii nu mai pot fi recuperați odată ce au murit. Tot restul se poate recupera. Nu este o tragedie dacă un copil o să repete anul sau o să termine liceul la 19 ani“ – este de părere Ana, care a lansat, alături de alte 3 mame, o inițiativă în sprijinul copiilor și familiilor cu risc.
În urma demersului inițiat de Mame pentru Mame, Outreach și Părinții cer Schimbare, copiii cu afecțiuni psihosomatice și emoționale sau copiii sănătoși, dar care împart spațiul locativ cu persoane a căror integritate fizică și emoțională va fi afectată de participarea lor activă la cursuri, pot beneficia de școlarizare la domiciliu.
„Școala online n-ar trebui să însemne însă că stau copiii acasă și se uită prin calculator la ce se întâmplă în clasă“ – este de părere Ana, care și-ar dori ca facilitarea învățământului online, cu tot ce ține de formarea cadrelor didactice, tehnologizare și refacerea materiilor pentru predarea online, să devină o prioritate de țară.
Alte țări, alte modele
Dacă ne consolează cu ceva, nu doar la noi întoarcerea la școală seamănă cu un hibrid între Pisica lui Schrödinger și Ruleta rusească.
La ora la care scriu acest articol, părinții spanioli protestează că întoarcerea la școală este prea riscantă pentru copii, deși numărul profesorilor a fost suplimentat cu aproape 11.000, iar 100.000 de teste de anticorpi COVID-19 au fost achiziționate pentru personalul didactic. Franța a redeschis școlile pe 1 septembrie, în ciuda unui nou val de îmbolnăviri, cu 79% dintre părinți fiind de acord cu asta și restul protestând că ar trebui ca și copiii de până în 11 ani să poarte măști și considerând că școlile nu asigură condițiile de siguranță impuse de pandemie. Israelul a sunat clopoțelul pe 1 septembrie, cu ceva mai multă prudență decât în mai, când la doar o lună după redeschidere, 240 de școli au fost închise, 22.520 de profesori și studenți incluși în carantină și 977 de cazuri noi COVID au fost diagnosticate.
Acum, doar preșcolarii și elevii din clasele I-III merg zilnic la școală, iar cei din clasele IV-V învață în grupuri capsulă de câte 18 (față de 35, cât e colectivul normal). Restul învață acasă, dar o dată, de două ori pe săptămână trebuie să meargă la școală, să nu devină anti-sociali – mi-a povestit Miruna, prietenă și medic, care locuiește de 30 de ani în Israel. După prima săptămână de școală, deja 40 profesori și elevi sunt bolnavi și 1000 se află în carantină, iar în 40 de așezări cu procente mari de diagnosticați (cei mai mulți, asimptomatici) se preconizează ca școlile să se închidă de tot și să se revină din nou la restricții.
În SUA, câte districte, atâtea soluții. Unele școli au început cursurile online încă de la jumătatea lui august, altele se pregătesc să primească elevii de la jumătatea lunii septembrie. Copiii unei prietene din Baltimore au început din august școala online. Până pe 21 septembrie vor învăța de-acasă, dar – crede Cristina – probabil și o mare parte din anul școlar, după ce cazurile se vor înmulți exponențial, așa cum deja se constată.
Ce ne îngrijorează
Gluma care a circulat pe rețelele de socializare în perioada aceasta, cu băiețelul care vine acasă mândru de masca lui cool, împrumutată de la Petru, care a făcut schimb cu Andrei, nu e departe de adevăr. Firavele panouri de plexiglas și ce a mai rămas din autoritatea profesorilor după experimentul școlii online din primăvară nu vor fi suficiente pentru a stăvili entuziasmul elevilor care nu s-au văzut din martie.
℗PUBLICITATE
„Fiecare școală ar avea nevoie de 2 batalioane ale armatei ca să se asigure că elevii nu vor fi unul lângă altul și nu știu dacă armata a fost contactată în acest sens“ ̶ analizează situația cu umor Adela Moldovan, psihoterapeut relațional și mamă a două fetițe de clasa a IV-a, respectiv, pregătitoare. „Dar nu putem pune totul pe pauză până la dispariția acestui virus“ – consideră psihologul. Chiar dacă va fi greu pentru copii să stea 4 ore cu masca, acesta este un lucru cu care ei ar trebui să fie deja obișnuiți, din martie încoace, la fel cum măsurile suplimentare de igienă ar trebui să le fi intrat deja în reflex.
„Mai degrabă, mi-aș îndrepta grija către acei copii care nu vor putea merge la școală. M-aș informa, ca părinte, despre cum pot să gestionez frustrarea copilului meu și aș utiliza mijloacele tehnice pentru a păstra apropierea și comunicarea dintre acest copil și colegii lui, nu doar în scop de învățare, ci și pentru socializare. Și aici cred că ar fi necesară și o încurajare din partea profesorilor, ca cei care merg la școală să vorbească și cu colegii lor de acasă, să-i facă să se simtă integrați și nu uitați, dați la o parte, izolați undeva. Mijloace de comunicare avem și e important să nu uităm de nevoile emoționale ale copiilor noștri, gândindu-ne doar la siguranța lor fizică și biologică“ – spune Adela Moldovan.
La fel de important, consideră psihologul, este ca măsurile de siguranță să nu alimenteze anxietatea copiilor sau sentimentul de vinovăție. „Trebuie să vorbim și despre posibilitatea de a ne îmbolnăvi și despre faptul că dacă acest lucru se va întâmpla, nu va fi vina cuiva și că vom gestiona acest moment când și dacă va apărea.“
Toată situația ar trebui abordată cu moderație și echilibru – consideră psihologul. „Extremele sunt de evitat: nu trebuie să ne relaxăm prea tare și să ne considerăm invulnerabili și invincibili, dar nici nu trebuie să cădem în extrema în care îmbolnăvirea ar fi o catastrofă absolută. Avem nevoie de echilibru: acest virus este o amenințare nouă încă și e drept că trebuie să ne adaptăm și să modificăm unele aspecte ale vieții noastre, dar nu putem să suspendăm totul și să anulăm momente care țin de viața noastră: concedii sau educație“ – este de părere Adela Moldovan.
Confuzia și nesiguranța legate de începerea școlii nu-i bântuie doar pe părinți. Profesorii se simt la fel de nepregătiți pentru jumătatea lunii septembrie.
„Cu fiecare zi, aștept mai multă claritate, mai mult sprijin și mai multă predictibilitate și primesc mai multă nesiguranță, mai multă incertitudine și mai multe mesaje antagonice. Dar îmi este tare dor să încep școala“ – mărturisește Claudia Chiru, profesor în învățământul preșcolar și fondatoarea SAGA Kid (Şcoala Alternativă de Gândire Aplicată), un afterschool cu 3 sedii în București.
Nu știe cum se va desfășura școala online și n-a avut prea multe răspunsuri pentru părinții care au întrebat-o săptămânile acestea ce se petrece.
Dar, deși este ea însăși în segmentul de risc, Claudia nu este foarte alarmată. „Nu mă sperie nimic din ceea ce se întâmplă, pentru că știu că ne vom infecta toți, mai devreme sau mai târziu. Tot ce sper este să mă infectez mai târziu, să am loc într-un spital și poate, până atunci, să se facă un vaccin.“
La SAGA Kid, unde schimbările au depins doar de ea, adaptarea la noua paradigmă educațională s-a făcut din iulie. Din motive de siguranță, numărul copiilor s-a redus, dar programul s-a prelungit și începe acum de la 8 dimineața. Iar afterschool-ul virtual este și el plin, și copiii se bucură de activitățile din Anul Independenței, gândit de Claudia și inspirat de noua realitate cu care ne confruntăm.
„Tema a fost stabilită în timpul pandemiei, odată cu mesajele contradictorii care s-au intersectat. Ne-am dat seama că nu ne știm drepturile și nu știm cum funcționează instituțiile statului. Și pentru că nu știm, nu prea știm nici cum să reacționăm, ce să cerem, unde să spunem nu. Noi ne dorim să creștem copii cu voce, care să spună nu sau da. Dar înainte să spună nu sau da, ne dorim să știe foarte bine ce înseamnă aceste două cuvinte.“
Noul an școlar înseamnă pentru Claudia un alt început. Va lua în grijă clasa pregătitoare. Iar ea se pregătește, la rândul ei, să le facă începutul de an memorabil.
Noii ei elevi și toți cei care vor începe peste câteva zile școala merită asta. „Nimic din ce se întâmplă nu este vina lor, iar prioritatea noastră ar trebui să fie să le facem copiilor începutul de an școlar cât mai frumos“ – crede Claudia Chiru.
Chiar înainte de clopoțel
Controversele legate de începerea școlii au deja tradiție în România. Știrile despre condițiile precare de igienă din școli inundă ziarele în fiecare septembrie, presa se indignează ocazional de bugetul scăzut alocat educației, iar profesorii cer mai mult respect și salarii mai mari de când am terminat eu școala.
Anul acesta, însă, cifrele par și mai sumbre, în contextul pandemiei.
- Ultimele date furnizate de Programul comun de monitorizare (PCM) al OMS și UNICEF și publicate la jumătatea lunii august relevă faptul că, în 2019, 28% dintre școlile din România nu aveau acces la dotări de bază care să permită spălarea mâinilor cu apă și săpun.
- În România, investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7% din PIB față de 4,7%), potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2019.
Și pentru fiecare veste bună, există alta proastă:
- Executivul a aprobat la jumătatea lunii august Ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară, în urma căreia Ministerului Educației și Cercetării i-a fost alocată suma de 551,4 milioane de lei, banii urmând a fi destinați cu prioritate achiziției de echipamente electronice pentru elevi și cadre didactice, în vederea participării la activități de e-learning, precum şi pentru lucrări de execuție și proiectare a 59 de grădinițe.
Majorarea salarială de 16% (tranșele a II-a și a III-a) promisă profesorilor de la 1 septembrie 2020 este acum prevăzută pentru 1 septembrie 2021.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
