Acesta nu este un articol din domeniul știrilor incredibile, halucinante, lacrimogene, paralizante, sau de tip „șoc și groază“, care să încurajeze cititorii pentru rating. Este un material ușor de parcurs, despre ce au lăsat doi ani de pandemie în sufletele și viețile noastre, un subiect mult prea puțin dezbătut. Intenția mea nu este nici despre a plasa vina pe ceva sau cineva, ci de a iniția o conversație deschisă despre un subiect care a lăsat urme în sufletele noastre.
730 de zile în care nu am respirat liber
Vă mai amintiți martie-aprilie 2020? Și lunile care au urmat apoi? Auzeam de n ori cuvintele de genul: restricții, stare de alertă, stare de urgență. Masca, bat-o vina, devenise un accesoriu obligatoriu și un motiv de amenzi. Au fost aproximativ 730 de zile în care nu am mai putut respira liber. Magazinele și-au tras obloanele. Ieșeam din casă doar în baza unei declarații și pentru un motiv întemeiat. Străzile erau pustii, nici țipenie de om. Patrulau mașini de poliție, pentru a verifica respectarea restricțiilor în vigoare.
Alimentele? Și aici era o problemă, de multe ori găseam rafturile goale la anumite produse. Să nu mai vorbim despre coșurile de cumpărături exagerat de pline, astfel încât să ne echipăm cu provizii pe termen cât mai lung. Am cumpărat compulsiv și nu ne-am gestionat eficient banii. Școala online… atât de mult timp petrecut în fața unui ecran. Desigur, nu toți aveam abilități de utilizare a calculatorului și nu gestionam corespunzător toate problemele tehnice apărute. Sau, ne lipsea, pur și simplu, conexiunea la internet. Calitatea informațiilor predate a fost afectată, căci nu, nu putem pune semnul egal între școala în format fizic și cea online. Ce imagine, ce experiențe!
Îmi amintesc că rula un spot la radio prezentat cu o voce extrem de gravă, care anunța decesul unui număr mare de persoane pe minut! Nu făcea decât să semene mai multă teamă peste ceea ce era deja. Făcusem un calcul la momentul respectiv și, conform știrii, numărul deceselor în România ar fi trebuit să fie în jur de un milion de oameni. Apoi, am citit statisticile oficiale. Numărul era complet diferit: 49.500 decese. Pentru ce această dezinformare într-un context greu de dus, oricum?
A fost greu să ne păstrăm echilibrul
Parcă toate experiențele noastre frumoase, trăite până în pandemie, au fost închise într-un sertar. Optimismul? Dificil de păstrat, când eram inundați pe orice canal de comunicare cu știri negative, tragice, care ne afectau emoțional și fizic. Oare chiar nu se mai întâmpla nimic pozitiv, care să ne mai mângâie sufletul, să ne dea putere și speranță că, printre atâtea nenorociri, undeva în lume, se mai întâmplă și ceva bun?
Vream, poate, să ne punem pe pauză toate frământările negative, să ne mai relaxăm la un film, însă, ce să vezi, și acolo personajele purtau măști și se vorbea despre COVID. Numai moarte, stări de urgență, bilanțul celor internați la ATI…
℗PUBLICITATE
La nivelul trăirilor și emoțiilor, lucrurile sunt simplu de descris:
- Toți am simțit teamă generală, panică, nesiguranță, anxietate, durere, izolare.
- Unii dintre noi s-au confruntat cu pierderea unei persoane dragi. A fost cu atât mai dureros cu cât nu reușeam să primim vești despre persoana internată, nu puteam să îi fim aproape, să ne încheiem relația, să ne luăm „la revedere“, să realizăm obiceiurile creștinești așa cum am fost obișnuiți.
- Unii dintre noi au rămas fără loc de muncă, alții au ajuns la faliment, pierzându-și sursa de venit.
- Ne-am pierdut eficiența și randamentul în muncă, fie că vorbim despre un job, activitatea de învățare (la școală, liceu, facultate) sau banalele treburi gospodărești.
- Ne-am pierdut libertatea fizică, libertatea în decizii și simțul că drepturile ne sunt protejate.
- Am trăit teama despărțirii de familie, în context de izolare individuală, și sentimentul neputinței.
- Am pierdut comunicarea directă și socializarea. Acum, abilitățile noastre de comunicare sunt afectate, nu mai știm să păstrăm un contact vizual când discutăm cu cineva, nu mai avem răbdare să mai ascultăm, transmitem mesaje mai mult agresive. În public, ne purtăm haotic, dezorganizat, adresăm cu ușurință injurii, ne-am pierdut bunul simț, parcă totul e o luptă.
- Am început să ne purtăm din ce în ce mai antisocial, ne-am pierdut simțul civic, decât să dăm o mână de ajutor (care nu implică costuri), mergem nepăsători mai departe.
- În rândul elevilor, comportamentul deviant a crescut, la fel și bullyingul și tentativele de suicid.
- Ne-am pierdut abilitățile de concentrare și atenție, motivația pentru a realiza lucruri, nu mai vedem rostul învățării.
- Am devenit irascibili, nervoși, ranchiunoși, triști sub o mască de „totul e bine“. Nu ne mai bucură mai nimic, avem așteptări prea mari, dezamăgiri, vrem mai mult, ne implicăm mai puțin. Ne-am construit pilonii unei stări depresive.
- Nu mai avem abilitatea de a ne informa corespunzător, de a discerne o știre apropiată realității de una cu conținut ridicat de exagerare.
- Nu mai luptăm pentru drepturile și visurile noastre, așteptăm ca alții să ne rezolve din probleme.
- Nu ne-am putut rezolva alte probleme de sănătate, iar acest lucru a generat complicații (în unele cazuri), costuri ridicate de tratament și creșterea gradului de teamă, anxietate și stres.
Smart pill – balsam pentru suflet
Smart pill – Balsam pentru suflet – este un program terapeutic special conceput pentru perioada post – COVID, program ce se adresează copiilor (începând cu vârsta de 8 ani), tinerilor și adulților.
Putem privi acest program ca pe un context relațional care oferă o bază de siguranță reparativă și susținere în dezvoltarea unui stil de atașament securizant, un context în care ne ventilăm emoțiile trăite și nu le lăsăm să fie picătura ce va umple paharul mai târziu.
Smart Pill este pastila de bine ce oferă și o direcție de prevenție în (posibilele) viitoare dezechilibre ale vieții, ne ajută să ne dezvoltăm abilități și strategii de coping sănătoase.
Cuantificat în timp, programul terapeutic înseamnă 15 ore de intervenții și lucru de grup, structurate în 3 sau 5 zile. Vor fi abordate 5 teme: Autocunoaștere și competențe emoționale, Traumă, Anxietate și stres, Încredere în sine, Coping emoțional și comportamental.
Prezentările cu rol informativ și psihoeducativ te vor ajuta să înțelegi ce presupune fiecare temă în parte, ce avantaje și dezavantaje poți avea menținându-ți unele abilități la un anumit nivel și ce implicare au asupra ta, ca persoană, și asupra vieții tale. Poți identifica tiparul în care reacționezi la anumiți factori și îți poți dezvolta strategii eficiente de adaptare și adoptare a unor situații noi. Îți poți regăsi echilibrul vieții interioare și poți învăța să îl păstrezi.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
