Skip to content

A apus vremea în care era suficient să-ți faci treaba și-atât. Conform studiilor, pentru angajați contează cum se simt, în ce măsură își pot exprima emoțiile și cum se pot manifesta holistic la locul de muncă.

„Bring your whole self to work“ („Adu-ți sinele complet cu tine la serviciu“) a devenit o normalitate, de când angajații au experimentat pandemia și au avut nevoie să rămână performanți lucrând înconjurați de copiii lor, împărțind sufrageria pe post de birou cu partenerii de viață, întinzând rufele pe uscător în pauza dintre două call-uri.

Un job bun înseamnă că ne simțim ca într-o mare familie?

Oare e în regulă să te simți la job ca „în familie“? Cu siguranță nu, pentru că nevoia de granițe există în continuare și, de altfel, ele rămân un semn de igienă profesională și un element obligatoriu pentru sănătatea mintală.

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


Cine se așteaptă să i se răspundă la e-mail-uri la miezul nopții sau cine face asta pentru că „așa este în familie“ nu face decât să alimenteze frica de a nu rata ceva constant (fenomenul FOMO = Fear Of Missing Out), anxietatea și senzația că „treaba nu se termină niciodată“. Iar cine face asta din plăcere poate ar trebui să stea de vorbă cu sine și să înțeleagă ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei plăceri (nu cumva este o fugă de ceva mai profund?).

Siguranța psihologică la job nu înseamnă a pune semnul egal între muncă și familie, respectiv colegi sau șefi și membrii familiei. Ea se referă la un climat bazat pe încredere și respect reciproc, în care oamenii se pot manifesta autentic.

℗PUBLICITATE



Câteva dintre principiile siguranței psihologice în echipe

  1. Colaborarea – dată de faptul că oamenii înțeleg viziunea și tabloul de ansamblu, respectiv care este obiectivul la îndeplinirea căruia contribuie; 
  2. Încrederea – dată de curajul fiecărui membru al echipei de a se vulnerabiliza în fața celorlalți, fără teama ca va fi judecat;
  3. Libertatea – oamenii au nevoie să simtă că pot oricând să abordeze orice membru al echipei sau pe altcineva din afară, pentru a primi sprijin în derularea proiectelor;
  4. Recunoașterea succeselor, pentru că ele arată ce funcționează pentru o echipă;
  5. Aprecierea greșelilor – ca surse de învățare.

Cele patru stadii ale siguranței psihologice, conform lui dr. Timothy R. Clark, antropolog organizațional și autor al lucrării The 4 Stages of Psyhological Safety:

  1. Siguranța de a fi acceptat și inclus: în acest stadiu, te simți în siguranță fiind tu însuți, acceptat pentru cine ești;
  2. Siguranța de a învăța: în acest stadiu, te simți în siguranță să înveți, punând întrebări, primind și oferind feedback, experimentând și greșind;
  3. Siguranța de a contribui: în acest stadiu, te simți în siguranță să folosești ce știi pentru a contribui la o sarcină;
  4. Siguranța de a pune lucrurile sub semnul întrebării: în acest stadiu, te simți în siguranță să chestionezi modul cum se fac lucrurile atunci când vezi că există oportunități de îmbunătățire.

Corpul ține scorul mai bine decât orice Excel

Personal, am experimentat climatul de nesiguranță psihologică și am văzut cum este să performez mânată de frică, neîncredere și pesimism. Am experimentat modele de leadership toxic, în care spațiul de a contesta o părere sau de a exprima ceva diferit nu exista. Și o vreme am crezut că era ceva în neregulă cu mine, ceea ce m-a condus către a mă seta pentru eșec. Și nu înțelegeam de ce lucrurile se blocau atât în plan profesional, cât și personal. Pentru că da, o relație nesatisfăcătoare la locul de muncă nu aduce nimic bun nici în relațiile de familie. Asta s-a întâmplat până când corpul a început să-mi vorbească, să somatizez și să simt o greutate imaginară cu care ajunsesem „să mă bag în pat“.

Recomandarea mea privind în urmă? Nu lăsa astfel de situații să-ți acapareze sănătatea, chiar dacă uneori pare că ieșirea din acea situație e imposibilă. Caută spațiile în care te simți în siguranță emoțională, altfel sistemul nervos va fi într-o continuă luptă pe care apoi foarte greu o mai poți opri.


Citește și:

Anca Amariei este primul terapeut prin yoga din România, acreditat de către IAYT, cu o formare de peste 800 de ore la Institutul de Terapie prin Yoga din Amsterdam și cofondator al EKA – Centrul stării de bine. De asemenea, este specializată în neuromindfulness, acordarea primului ajutor în sănătatea mintală, trauma-informed yoga, antrenamente de respirație.

Caută
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile stocate în cookie-uri sunt salvate în browserul tău și îndeplinesc funcții precum recunoașterea ta atunci când revii pe site și ajutarea echipei noastre să înțeleagă care secțiuni ale site-ului sunt cele mai interesante și utile.