Skip to content

Deși nu există dovezi științifice clare care să sprijine existența acestuia, sunt mulți aceia care reclamă apariția unei stări depresive după trecerea vacanțelor. Momentele în care simțim, peste an, cel mai pregnant acest cumul de stări neplăcute sunt după sărbătorile de iarnă și după trecerea verii cu ale ei lungi zile însorite și săptămâni la rând departe de birou. Nu știu alții cum sunt, dar eu am oroare de scurtarea zilelor, scuturatul frunzelor și picioarele care încep deja să-mi înghețe prin luna septembrie! Atât de oroare, încât la noi în casă remarcile de tipul „Vine iarna!”, „A început să se scurteze ziua!” sau „S-a dus și vara asta!” sunt interzise. Până la urmă, nu ne dăm seama singuri fiecare de aceste realități? Chiar este nevoie să facem declarații asupra unor lucruri atât de evidente? Cred că, dacă n-avem ceva mai bun de discutat, putem alege și tăcerea în defavoarea banalităților.

Cum se pare că nu-s singura care suferă — Slavă Domnului! — de aceste stări, prietena mea și realizatoarea de emisiuni radio de lifestyle Mirela Oprea, mereu în pas cu nevoile ascultătorilor ei de la București FM, m-a invitat la o discuție despre depresia de la sfârșitul vacanțelor în general sau mai specific „Depresia de toamnă-iarnă” cum o numeau acum ceva ani în melodia omonimă băieții de la OCS. Și pentru că voi, cititorii paginadepsihologie.ro, să nu căutați un „săpun de lux și o sfoară”, ca în melodia amintită, iată câteva considerații, culese ori inspirate din materialele deja existente în online, pe tema acestui fenomen neplăcut: starea emoțională de după vacanțe.

Tocmai ce te-ai întors din vacanță și nu-ți arde de nimic, ești obosit, ți se pare că totul în jur este gri, nu ai nimic către care să privești cu entuziasm, iar ziua de mâine — prima de muncă din ultimele săptămâni sau prima de școală a copiilor tăi din ultimele luni — te îngrozește? Asta este! Melancolia care însoțește revenirea din vacanță te-a lovit și pe tine. Și nu ești singurul! Când Mirela a venit cu ideea interviului pentru radio, mi-am chestionat prietenii și am descoperit ca circa 3 din 4 persoane (din cei întrebați de mine) au aceste simptome post-vacanță. Deși departe de a fi un studiu științific, totuși asta spune multe.

Încerc să îmi explic aceste stări prin deficitul de dopamină și serotonină (neurotransmițători implicați în reglarea dispoziției și, implicit, a stării de bine) care se instalează în creier în urma vacanțelor. Exact ca și în cazul celor care au petrecut pe „acid” sau cocaină (droguri stimulative cerebral) o noapte întreagă în club, după o stimulare atât de puternică cum este și cea din vacanțe, cu tot felul de lucruri și activități noi, receptorii cerebrali sunt epuizați, neputând să mai reproducă la nesfâșit aceleași stări de uimire și bucurie nețărmurită. De asemenea, putem avea niveluri foarte scăzute ale dopaminei după ce am lenevit foarte mult timp, dopamina fiind într-o legătură foarte strânsă cu gradul nostru de activitate — ea este substanța care modulează circuitele recompensei din creier.

Dar ce-am putea face practic, pentru a nu ne mai simți atât de dărâmați după vacanțe?

1. Apreciază cu adevărat ceea ce a fost, dar și participarea ta la acele evenimente minunate, ca parte din viața ta, și nu ca pe un eveniment izolat și irepetabil. Creierul nu prea face distincția între evenimentele trecute și cele din prezent, așa că simplul fapt că-ți amintești cu drag de momentele frumoase din vacanțe îți dă un boostde serotonină și, deci, te vei simți mai fericit.

2. Integrează noile experiențe în viața ta: vino din vacanță cu o rețetă specială, un ingredient minunat, un obiect decorativ special sau un obicei pe care l-ai învățat de la nativi în călătoriile tale… Cine știe? Poate chiar cu un nou stil de viață sau o nouă perspectivă asupra lucrurilor?! Este un sacrilegiu să vii din Franța fără o sticlă de vin și o valiză de brânză sau să fi vizitat Italia și să nu le gătești apoi celor dragi un risottocum ai mâncat pe coasta Mediteranei! Caută apoi în orașul tău, sau online, magazine de la care poți cumpăra periodic acele gusturi minunate și împărtășește-le cu cei dragi. În felul ăsta, mici părți din vacanța ta rămân totdeauna cu tine!

℗PUBLICITATE



3. Când ești în vacanță, oprește-te pentru un minut în liniște și savurează clipa cu toți stimulii ei vizuali, razele sorelui pe obraz, mirosurile din aer… fă-i o poză mentală și apoi ia-o cu tine acasă pentru a o folosi în momentele dificile ca pe un spațiu de siguranță în care îți poți regăsi starea de bine. Imageria dirijată este o tehnică frecvent utilizată în psihoterapie dar, când nevoia o cere, o poți face și de unul singur urmând instrucțiunile de mai sus.

4. Plănuiește perioada de după vacanță cu mai mare atenție. Mulți dintre noi acordă deosebit de multă atenție plănuirii vacanțelor, dar prea puțini sunt atenți la această atât de dureroasă perioadă de revenire. Pentru unii, s-ar putea să fie util să-și ia o perioadă tampon între călătoriile exotice și revenirea în cotidian — în felul acesta, trecerea nu este atât de abruptă și apuci să te și odihnești — mai ales dacă trebuie să facă față diferențelor de fus orar, au călătorit multe ore în mașină cu copiii ori au avut o vacanță foarte activă și aventuroasă. Astfel, s-ar putea să-ți prindă bine după întoarcerea din insule să-ți mai păstrezi câteva zile, pe care să le petreci lenevind la casa de vacanță de la țară sau chiar acasă, desfăcând bagajele și punând totul la loc, întâlnindu-te cu prietenii și familia pentru a savura acel vin sau lichior minunat pe care l-ai adus cu tine și a vă uita împreună la pozele din vacanță. Poți chiar să planifici niște activități minunate și neobișnuite pentru weekendul de după prima săptămână de muncă. Toamna este, până la urmă, momentul în care Bucureștiul și restul orașelor revin la viață după toropeala verii. În felul acesta, vei avea ceva către care să privești în anticipare, chiar dacă nu știi care va fi următoarea vacanță sau dacă aceasta este muuult prea departe.

5. Încearcă să ai mai multe vacanțe scurte, în loc de două săptămâni de două ori pe an. Studiile au arătat că, într-adevăr, această melancolie de la revenirea din vacanță îi lovește puternic cu precădere pe aceia care și-au luat vacanțe mai lungi de două săptămâni, deoarece îi scoate aproape complet din modul lor de viață cotidian. Astfel, câte un city-break sau o escapadă la munte sau la mare, o dată pe lună sau la două luni, poate fi o idee bună. De asemenea, după fiecare revenire, vei avea ceva către care să privești cu entuziasm: următoarea plecare.

6. Nu-ți mai idealiza vacanțele! Pentru mulți oameni, dar în principal pentru cupluri — lucru observat și de mulți psihoterapeuți — vacanțele sunt gândite ca un prilej de ieșire nu numai din cotidian, ci și din problemele cu care ne confruntăm în relațiile noastre zilnice. Vestea proastă este că puteți schimba locul, dar problemele și mai ales dinamica relațiilor le luați cu voi. Dacă vă investiți speranța îmbunătățirii relației într-o vacanță, sunt șanse deosebit de mari de a fi dezamagiți și de a vă întoarce „cu buza umflată”, figurativ vorbind… sper!

7. Poate că ar fi momentul să faci niște schimbări de amploare în viața ta, dacă anxietatea față de prima zi de muncă sau față de întoarcerea acasă este ceva cu care te confrunți frecvent, poate chiar în fiecare duminică seara înainte de o nouă săptămână de muncă. La fel și în ceea ce privește revenirea la tine acasă – la mirosul de gunoi ce se revarsă din pubelele suprapline din curtea interioară a blocului, la scandalurile și manelele care răsună din vecini sau la gândacii de bucătărie care te întâmpină și-ți strică dispoziția. Toate acestea arată că nu vacanța este problema, de fapt, ci lipsa confortului de acasă ori de la locul de muncă. Asta ar trebui să te pună puțin pe gânduri…

Este medic specialist în psihiatria copilului și adolescentului, psihoterapeut de cuplu și familie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București și programul de formare al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Este unul dintre psihoterapeuții asociatiei, autor al site-ului paginadepsihologie.ro și coordonator al grupurilor de formare în psihoterapia familiei din București.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0