„Pe repede înainte“ pare să fie ritmul acceptat de societatea noastră, însă modificările recente în sfera sănătății mintale și psihice par să contrazică acceptarea necondiționată a acestui fel de a ne trăi viețile.
Epuizarea fizică, epuizarea mentală, fenomenul de burnout, depresia și anxietatea sporite, privarea de somn și accidentele de muncă care au la bază stresul cronic și oboseala cronică sunt doar unele dintre conceptele care ne dau târcoale, chiar dacă deseori le observăm doar efectele. Și totul din pricina ritmului prea alert, expunerii prelungite la stres, fără pauze, fără atenție pe odihnă și fără ceea ce numim „viața în tihnă“ (în engleză, slow living).
Cine nu și-ar dori o viață în tihnă?
Am ales cuvântul „tihnă“ deoarece nu este ceva ce mai auzim așa des și mi se pare că aduce o melodicitate aparte; mi-ar plăcea să plecați cu el ca punct de referință după parcurgerea acestui articol. Așadar, conform DEX*, tihna este acea pace sufletească, mulțumire care poate deriva din momente simple care sumarizează esența existenței fericite pe pământ. Și, având în vedere cele enumerate mai sus, clar avem nevoie de tihnă și odihnă.
* TÍHNĂ, tihne, s. f. Liniște deplină, pace, tihnire; viață liniștită, lipsită de griji; odihnă, repaus. ♦ (Înv.) Mulțumire, satisfacție. [Var.: (pop.) tícnă s. f.].
Acest concept a prins amploare în ultima vreme și vedem din ce în ce mai mulți oameni care, după o viață trăită în marile orașe, aleg să se retragă într-un loc care permite și chiar încurajează trăitul mai încet, pauzele bine trăite și ritmul natural al existenței, sezonalitatea și pacea interioară. Există chiar și o mișcare în acest sens, numită slow movement, care include acea parte a oamenilor moderni care merg către această tendință de căutare a păcii interioare și a trăitului conștient, departe de ceea ce înseamnă graba urbană (nu că mediul non-urban nu ar putea fi grăbit, însă ritmul accelerat este asociat cu precădere mediului urban și aglomerărilor urbane). Este posibil să vedem o schimbare societală în acest sens, însă rămâne de văzut, deoarece conștientizarea riscurilor este încă în stadii incipiente. Dar există acțiuni pe care le putem lua și fără să părăsim orașele, acțiuni ușor accesibile și foarte recomandate datorită simplității și beneficiilor asociate.
℗PUBLICITATE
Observare conștientă, implicare activă în tihnă
Pentru a înțelege vizual și hazliu această rapiditate nejustificată de a ne trăi viețile, mereu alergând spre „mai mult“, „mai bine“, este important să ne amintim de metafora și imaginea șoricelului care aleargă în cușcă. Dacă am privi de sus propria noastră existență sau ne-am observa cu ceva mai multă curiozitate, șansele sunt că am zâmbi la această conștientizare, poate chiar am zâmbi puțin triști. De aceea, este important să ne întoarcem privirea spre interior, spre o viață mai conștientă și un ritm uneori mai încetinit.
Mai jos am adunat câteva sugestii care vă pot ajuta să luați o pauză și să experimentați „viața în tihnă“ într-un mod foarte simplu. Aceste momente de pauză și odihnă mentală sunt acele portițe în viața de zi cu zi pe care le experimentăm cu calm și cuprind activități la care avem acces și care ne pot liniști foarte ușor. De cele mai multe ori, sunt momente pe care le putem petrece singuri sau de care ne putem bucura în tihnă alături de altcineva. Câteva exemple pe care le puteți implementa în rutina zilnică sau săptămânală:
- observarea vieții exact așa cum este – stat în liniște, reflectând;
- o baie lungă (cu săruri, spumă, lumânări și o melodie calmă);
- un ceai sau o cafea alături de propriile idei, privitul pe geam sau o discuție caldă cu cineva drag alături de băutura caldă la alegere (de ce caldă? Pentru că ne împinge să sorbim și să ne bucurăm de moment, căci, altfel, ne-am frige);
- o plimbare ușoară (preferabil în natură sau în parc); pentru cele prin oraș recomand căști și o muzică cât mai calmă;
- ascultat muzică activ (preferabil melodiile favorite sau o muzică ce induce o stare de bine);
- grădinărit (pentru cine are acces) sau îngrijirea plantelor de apartament;
- colorat, desenat sau pictat (oricare dintre activități vi se potrivește mai bine);
- jocuri simple (cu animalele de companie, copiii – ființele care nu au încă noțiunea timpului și care nu au ajuns să se grăbească precum adulții);
- citit (mai degrabă beletristică decât texte informative);
- croșetat, împletit sau orice lucru manual cu material textil;
- gătit – mai ales coptul (brioșelor, tartelor etc.) poate avea un efect terapeuticM
- masajul de relaxare;
Și, bineînțeles, lista poate continua. Mai multă inspirație puteți găsi pe theartofslowliving și în cartea Seeking Slow, a lui Melanie Barnes.
Cu toții suntem în aceeași situație, cu toții putem face câte ceva
Mă regăsesc prinsă foarte frecvent în această capcană și de aceea am ales acest subiect. Mai ales fiind pasionată de productivitate și eficientizarea timpului, sunt în mod clar una dintre „victimele“ sigure. Mereu mă trezesc gândindu-mă la ce aș putea face mai mult, mai repede, la ce evenimente aș putea să mai adaug, ce sarcini să rezolv prin casă (eventual, în același timp), mâncând pe fugă și fără să mă bucur sau chiar uitând să respir corespunzător. Amuzant, dar nu prea, așa-i?
Poate vă regăsiți în aceste idei și v-ați surprins singuri ținându-vă respirația pe parcursul zilei fără să vă dați seama de ce și adoptați o postură încordată. Așadar, vă invit să vă așezați o mână pe piept, una pe abdomen, să închideți ochii și să luați o pauză – câteva secunde. Iar după câteva runde de respirație profundă, abdominală, să reveniți și să alegeți un lucru recomandat pe lista de slow living cu care rezonați și să începeți să trăiți viața mai în tihnă chiar în această săptămână. Totuși, țineți minte că pentru a începe practica de tihnă este suficient să o faceți simplu și în liniște. Cele propuse mai sus sunt doar sugestii pentru a vă bucura de propria prezență, nu noi moduri prin care să simțiți că ați mai adăugat ceva pe lista de sarcini, că ați fost „eficienți“ în relaxare. Începeți ușor, cu calm și blândețe și lăsându-l pe trebuie în urmă.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
