skip to Main Content
Small Talk Sau Cum Ne Risipim Energia în Discuții Inutile

Small talk sau cum ne risipim energia în discuții inutile

Aș putea încep prin a vă vorbi despre condițiile meteo ale acestei zile sau despre cât de mult timp am petrecut în trafic și în ce fel mi-a afectat acest lucru programul din timpul zilei. Și abia apoi, după ce am dezbătut toate aceste subiecte, să abordez și să transmit informația pe care îmi doresc cu adevărat să o împărtășesc. Însă nu este, oare, mai util să abordez subiectul direct?

Una dintre cele mai la îndemână „tehnici“, atunci când vine vorba despre abordarea unei persoane și inițierea unei conversații, este small talk. Terminologia provenită din limba engleză, dacă e tradusă cuvânt cu cuvânt, descrie foarte bine acest tip de conversație: „discuție minoră“ sau „vorbe mici“.

Petrecerile, evenimentele sociale, întâlnirile cu prietenii, toate aceste contexte de interacțiune socială au în comun un aspect extrem de important, și anume: comunicarea. Modul în care comunicăm, subiectul discuției și, în special, tehnica folosită în abordarea interlocutorului, dublată de reușita menținerii dialogului, sunt direct proporționale cu dezirabilitatea și acceptarea socială. Astfel, small talk reprezintă abordarea predominantă în alegerea subiectelor de discuție social acceptate, fiind percepută drept un beneficiu, un pas pe care nu trebuie să îl ratăm.

Foarte rar reușim să atingem – în contextele sociale în care ne aflăm – subiecte de discuție profunde, față de care manifestăm un real interes. Cercetările psihologilor americani confirmă faptul că o conversație de tipul small talk (ce se clasează la nivel de suprafață și superficialitate) obstrucționează construirea unor relații interpersonale durabile, având un efect negativ asupra nivelului nostru de fericire și a stării de bine. Prin urmare, apare întrebarea evidentă: de ce persistă aceste conversații superficiale, dacă nu aduc beneficii? Răspunsul este simplu: oamenii se află mereu în căutarea activă a unui numitor comun în interacțiunea cu cei din jur.

Chiar dacă ne bucurăm de libertatea alegerii subiectelor de conversație, această libertate este dublată de presiunea acceptării sociale a topicului ales și a gradului său de dificultate și înțelegere. Astfel, un subiect extrem de accesibil precum starea vremii, reprezintă calea regală către o conversație de suprafață, căreia să i se alăture numeroși interlocutori.

Conform unui studiu realizat de antropologul britanic Kate Fox în 2010, pe o populație reprezentativă din Marea Britanie, 9 din 10 persoane admit faptul că au abordat starea vremii ca subiect de discuție cu interlocutorii lor în ultimele 6 ore, iar în jur de 38% au utilizat acest subiect în ultima oră. În urma acestor constatări, cercetătorii britanici au încercat să combată fenomenul, modificând o variabilă importantă în contextele sociale: normele. Acestea s-au format de-a lungul evoluției omenirii, așa că reformularea întregului set normativ nu este o misiune realizabilă în proporție de 100%.

Nivelul la care se poate opera este conștientizarea. Un nivel crescut al acesteia este esențial în stabilirea subiectelor cu adevărat importante pentru noi și în autoeducarea personală pentru momentul în care suntem tentați să abordăm o discuție de tip small talk. Chiar dacă poate fi interpretată drept o abordare impusă, asemenea unei reguli, exersarea conștientizării și inițierii unor conversații cu sens împreună cu persoanele pe care tocmai le-am cunoscut sau pe care le cunoaștem deja crește nivelul general al stării de bine și al fericirii și determină în special cunoașterea mai aprofundată a interlocutorului nostru și a perspectivei sale, ajutând la dezvoltarea proceselor cognitive superioare, precum gândirea critică.

Așadar, haideți să dedicăm cele 10 minute binemeritate jurnalului meteo, iar în rest să fim prezenți și conștienți de discuțiile și interacțiunile cu cei din jur.

Diana Lupu

Diana Lupu este absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napca și Masterandă în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației Universitatea din București în cadrul programului de master Formarea Formatorilor. De asemenea este colaboratoare Social Media pentru publicația A List Magazine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search
Back To Top
×Close search
Caută