Somnul nu intră în concediu. Cum gestionăm refuzul copiilor de a merge la culcare, în vacanță

Fiindcă e vacanță, nu înseamnă că cei mici au nevoie de mai puțin somn sau că pot sări peste somnul de prânz (daca încă nu au ajuns la vârsta potrivită).

În vacanță, copiii au parte de mai multă distracție și de mai mulți factori stimulanți, în comparație cu zilele obișnuite de grădiniță sau școală. Așa se face că nouă, părinților, ne este mai dificil să păstrăm rutinele de somn și, din această cauză, lucrurile o pot lua razna, uneori.

Să faci față unui copilaș obosit, căruia nu îi mai convine nimic sau care are nevoie de mult timp să adoarmă, fix atunci când îți dorești și tu câteva clipe de răgaz cu partenerul tău, este mai dificil când suntem plecați în vacanță, decât atunci când suntem acasă. De asemenea, este mai greu să „băgăm“ la somn copilul când soarele este sus pe cer și se aud alți copii jucându-se afară. Și dacă este să fim sinceri cu noi înșine, la fel am fost și noi în copilărie; cu mai multă poftă de joacă și mai puțină disponibilitate față de somn.

Somnul în timpul concediului în familie

Dar, desigur, intenția mea pentru acest articol este să vedem ce se poate face, totuși, atunci când știm cât de important este somnul în dezvoltarea sănătoasă a copilului din viața noastră. Atunci când sunteți plecați în concediu e important să țineți cont de mai multe aspecte:

• Așteptările adulților pentru vacanță vs. așteptările copiilor și modul în care aceste așteptări se suprapun;
• Vârsta copilului și reacția lui la oboseală;
• Temperamentul copilului și lupta cu somnul.

Vorbind de așteptări, dacă mergem în vacanță și ne așteptăm ca cel mic să adoarmă atunci când e gălăgie și toată lumea se distrează, s-ar putea să avem surprize. Un copil de până la 4-8 luni s-ar putea să fie mai ușor de convins într-o astfel de situație, însă în cazul celor curioși din fire, care au nevoie de scăderea stimulilor pentru a adormi, s-ar putea să apară lupta cu somnul. De reținut este și că un copil de până la 2 ani va gestiona mai greu oboseala pe termen scurt.

Și chiar dacă, după 2 ani, copiii pot gestiona mai bine oboseala, fără să se trezească noaptea, de exemplu, asta nu înseamnă că în timpul zilei nu este foarte posibil să aibă un tantrum pe fondul oboselii.

Ce ar fi de făcut? Iată câteva recomandări în funcție de vârsta copilului.

℗PUBLICITATE

---

---

• Dacă este vorba de un copil între 4-8 luni până la 2 ani, care nu rezistă bine la oboseală și se stimulează ușor, este bine să îi păstrăm pe cât posibil programul de somn. Chiar dacă doarme la plimbare, este recomandat să-i păstrăm ora de somn și seara. Este înțelept să ne asigurăm că îl culcăm chiar puțin mai devreme decât de obicei; stimularea fiind mai mare – mediu nou, lume multă – e posibil să obosească mai tare. Folosim zgomotul alb pentru a reduce influența mediului asupra somnului și facem întuneric în cameră (ori folosim un black-out de fereastră, obloanele existente sau, în caz extrem, folia de aluminiu pusă pe geam).
• Dacă vorbim de un copil de peste 2 ani, acesta va gestiona mai bine oboseala, însă riscul să se lupte cu somnul de prânz și cu adormirea de seară este mai mare. În cazul în care se luptă cu somnul de prânz, mergem mai devreme în cameră, reducem stimularea, facem întuneric și încercăm să adormim și noi – relaxarea părintelui îl va ajuta și pe copil să se relaxeze. Dacă nu putem să îl culcăm la prânz sau nu doarme în cărucior ori în mașină, seara este indicat să-l culcăm mai devreme, astfel încât să recupereze și somnul pierdut la prânz.
• Indiferent de vârstă, daca știm că a acumulat multă oboseală în vacanță, este indicat să facem în așa fel încât, când ajunge acasă, să poată recupera. Studiile ne recomandă să-i oferim posibilitatea să doarmă cu 30 de minute peste media necesară vârstei lui.

Somnul în timpul vacanței de vară și a perioadei libere de la grădiniță

Din perspectiva somnului celor mici, lupta în vacanță poate să vină pe 2 planuri: somnul de prânz și somnul de seară.

În ceea ce privește somnul de prânz, dacă copilul are sub 5 ani și constatăm că, atunci când sare peste somnul de prânz, nu este supărăcios ziua și doarme bine noaptea (recuperând ce nu a adormit ziua), este posibil ca el să fie pregătit să renunțe la somnul de prânz.

Daca, însă, după-amiaza nu ne mai înțelegem cu copilul, înseamnă că nu este încă pregătit pentru acest pas, ci doar preferă să facă altceva, alte activități. În acest caz, iată ce ar fi de făcut:

• Ne asigurăm ca este întuneric la somnul de prânz.
• Îi reducem stimularea cu 30 de minute, înainte de somn și îi dezvoltăm o rutină a somnului.
• Este indicat să mănânce înainte de a merge la somn, asta îl poate moleși și va adormi mai ușor.
• Îi lăsăm 90 minute la dispoziție să adoarmă, nu renunțăm după 10-15 minute.
• Cu 90 de minute înainte de somn, nu îi permitem accesul la ecrane.

În privința somnului de seară, în situația în care copilul se luptă cu somnul, este important să verificăm dacă: Nu cumva este prea multa lumină în cameră? S-a uitat până târziu la ecrane? Nu a avut timp de joacă sau conectare cu el și trage de timp ca să stea cu părintele? Fix înainte de culcare ajunge unul din părinți acasă? Ați stat afară până târziu?

Daca copilului îi ia mai mult de 20 de minute seara să adoarmă, iată ce ar fi de schimbat:

• Reducem stimularea cu 30 de minute înainte de somn.
• Cu 90 de minute înainte de somn, închidem orice ecran.
• Dacă apar comportamente de genul lui „Gică contra“ înainte de culcare, înseamnă că copilul este prea încărcat emoțional și are nevoie să îl ajutăm să își exprime emoția, să se descarce înainte de a intra în starea de liniște necesară somnului.
• Să facem întuneric în cameră.
• Dacă tatăl ajunge acasă fix înainte de a-l pune pe copil la somn, este recomandat să-l încurajăm să vina mai devreme – cu o oră înainte de somn, să aibă timp (aprox. 30 de minute) de „agitație“ și apoi alte 30 de minute de reducere a stimulilor.
• Este important ca mama să fie atentă la starea sa emoțională. Este stresată? Își dorește să adoarmă mai repede? Recomandarea este să respirăm și să ne concentrăm doar asupra momentul prezent. Astfel, îl ajutăm și pe copil să se relaxeze.
• Intrăm în casă cu minim 45-60 de minute înainte de ora de somn.

În concluzie, când vorbim despre somnul copilului în vacanță, nu e cazul să ne impacientăm sau să ne rigidizăm prea tare, pentru că soluții există. Este important să fim flexibili, „prezenți“ (mindful), să observăm ce se întâmplă, să ne adresăm întrebări și, atunci când nu identificăm cauza problemei, să o luăm pe traseul excluderii.

Vă doresc să vă bucurați de vacanța de vară, de soare, de mare, de copii, de prieteni și să fiți odihniți și voioși!