Asociația Americană de Psihologie a publicat rezultatele unui sondaj ale cărui concluzii demonstrează clar că efectele adverse negative ale pandemiei de COVID continuă să fie o realitate în rândul americanilor. Denumit „Stress in America™ 2023“, proiectul evidențiază faptul că societatea americană pare să se confrunte încă puternic cu impactul psihologic al traumei colective determinată de pandemia COVID-19.
În plus, psihologii susțin că așa zisa revenire la normal este, de fapt, o capcană care ascunde efecte post-traumatice asupra sănătății mintale și fizice.
Cea mai importantă creștere a afecțiunilor cronice se înregistrează la persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani
Stresul pe termen lung experimentat de indivizi încă de la începutul pandemiei COVID-19 a determinat o creștere semnificativă a afecțiunilor mintale și a bolilor cronice, potrivit rezultatelor Stress in America™ 2023, un sondaj realizat la nivel național de The Harris Poll, pentru Asociaţia Americană de Psihologie (APA), pe un eșantion de 3.000 de adulți, cu vârsta de peste 18 ani.
Conform sondajului, cea mai importantă creștere a afecțiunilor cronice determinate de stresul pandemic se înregistrează la persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, 58% în 2023, comparativ cu 48% în 2019. De asemenea, în cazul aceleiași categorii de adulți s-a înregistrat cea mai mare creștere atunci când vine vorba despre diagnosticarea afecțiunilor din sfera sănătății mintale: 45% au raportat o boală mintală în 2023, comparativ cu 31% în 2019.
Din punctul de vedere al nivelului de trai, categoria cel mai puternic impactată rămâne aceeași. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani au declarat că, spre deosebire de situația din 2019, banii și economia sunt factori care le provoacă un grad de stres mult mai mare, în medie cu 70% mai mult, în comparație cu o medie de 60%, înainte de pandemia de COVID.
„Pandemia COVID-19 a creat o experiență colectivă în rândul americanilor. Chiar dacă primele serii de restricții impuse de pandemie par să facă parte dintr-o realitate mult îndepărtată, impactul psihologic se simte, încă!“, a declarat Arthur C. Evans Jr., director executiv al APA.
„Nu putem ignora faptul că am fost impactați de pierderea a peste un milion de americani, precum și de schimbarea locurilor de muncă, a sistemelor școlare și a culturii, în general. Pentru a ne îndrepta spre o creștere post-traumatică, trebuie mai întâi să identificăm și să înțelegem rănile psihologice care rămân“, a continuat specialistul.
Americanii spun despre ei că sunt sănătoși
În ciuda cifrelor, psihologii APA au observat că, în general, majoritatea persoanelor au o percepție pozitivă asupra sănătății lor fizice, chiar și atunci când au raportat că au fost diagnosticate cu o afecțiune cronică. Mai mult de patru din cinci adulți și-au evaluat sănătatea fizică ca fiind bună, foarte bună sau excelentă (81%), deși 66% dintre adulți au declarat că au fost diagnosticați cu o boală cronică.
℗PUBLICITATE
81% dintre adulți și-au evaluat sănătatea mintală ca fiind bună, foarte bună sau excelentă, în timp ce mai mult de o treime (37%) au declarat că au o afecțiune mintală diagnosticată – o creștere de cinci puncte procentuale față de nivelurile anterioare pandemiei din 2019 (32%).
Mai mult, majoritatea adulților au minimizat stresul; 67% au declarat că problemele lor nu sunt „suficient de grave“ pentru a fi stresante, știind că alții o duc mai rău. Întrebați de ce nu apelează la tratament, principalele motive ale adulților au fost convingerea că terapia nu funcționează (40%), lipsa de timp (39%) sau lipsa asigurării (37%). În ciuda acestor motive, aproape jumătate (47%) au declarat că și-ar dori să aibă pe cineva care să-i ajute să își gestioneze stresul, iar 62% au declarat că nu vorbesc despre stresul lor pentru că nu vor să-i împovăreze pe ceilalți.
Aproape un sfert dintre adulți (24%) și-au evaluat nivelul de stres mediu între 8 și 10 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă puțin sau deloc stres, iar 10 înseamnă foarte mult stres. Acest procent este în creștere față de 19% în 2019, înainte de pandemie. Această creștere a fost identificată în toate grupele de vârstă, cu excepția celor cu vârsta de peste 65 de ani: 34% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani au raportat acest lucru în 2023 (adică mai mult de opt puncte procentuale față de 2019); 31% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani (plus zece puncte procentuale); 22% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani (plus patru puncte procentuale); și 9% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani (minus un punct punct procentual). Părinții care au copii cu vârsta sub 18 ani care și-au clasificat stresul mediu între 8 și 10 au înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă (33% în 2023 față de 24% în 2019).
Părinții copiilor cu vârsta sub 18 ani, mai predispuși la stres cronic
În 2023, părinții au fost mai predispuși decât ceilalți adulți să raporteze că presiunea financiară a crescut în familia lor (46% vs. 34%), că banii sunt o cauză a certurilor în familia lor (58% vs. 30%) și că este mai probabil să se simtă ceva mai stresați din cauza situației financiare (66% vs. 39%). Cu adevărat îngrijorător este faptul că, în comparație cu ceilalți adulți, părinții copiilor cu vârsta sub 18 ani au spus că în majoritatea zilelor resimt stres cronic (48% vs. 26%), practic sunt atât de stresați încât se simt amorțiți (42% vs. 22%) sau că în majoritatea zilelor sunt atât de stresați încât nu pot funcționa (41% vs. 20%).
„Stresul afectează organismul per total, așa că este esențial ca oamenii să cunoască efectele negative al acestuia asupra integrității lor fizice și psihice, dar și ce pot face pentru a reduce efectul factorilor de stres din viața lor și sub ce forme pot să primească ajutor din partea sistemului sanitar sau a angajatorilor pentru a preîntâmpina instalarea situațiilor medicale deosebit de grave“, a declarat Evans.
Mai multe informații despre rezultatele sondajului au fost publicate pe site-ul Stress in America. Află cum îți poți gestiona stresul accesând cursul despre sănătatea minții, oferit gratuit de Pagina de Psihologie.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
