fbpx
skip to Main Content
Sondaj: Ce Beneficii A Adus Carantina în Viața Mea și Ce Mi-a Lipsit Cel Mai Mult

De câteva zile, am ieșit din starea de urgență pricinuită de COVID-19, iar țara noastră a intrat în starea de alertă. Restricțiile specifice s-au mai relaxat, iar eu am fost curioasă să realizez un scurt sondaj de opinie, legat de posibilele beneficii pe care carantina le-a adus în viețile fiecăruia dintre noi, dar și de ceea ce ne-a lipsit cel mai mult în această perioadă.

Timp de două zile, am colectat informații de la 40 de persoane, cu vârste cuprinse între 8 și 70 de ani, cărora le-am adresat următoarele două întrebări, cu răspuns deschis:

  1. Ce-a fost cel mai benefic pentru mine și/sau familia mea, în perioada carantinei?
  2. Ce mi-a lipsit cel mai mult, în perioada carantinei?

Înainte să vă transmit ce informații am obținut, vă împărtășesc câteva dintre datele demografice ale celor care mi-au răspuns.

Dintre cele 40 de persoane cu care am vorbit, 26 sunt femei și 14 sunt bărbați; adulți sunt 33 dintre aceste persoane, iar 7 sunt copii și adolescenți. Dintre adulți, 16 au locuit pe perioada carantinei cu familia lor, formată din cei doi parteneri de viață și unul sau doi copii; 5 dintre ei nu se aflau într-o relație stabilă și au locuit singuri în această perioadă; 12 dintre ei sunt într-o relație stabilă, însă numai 8 au locuit împreună cu partenerul de viață, în vreme ce alți 4 au relații la distanță și au locuit singuri. Toți copiii și adolescenții cu care am vorbit au locuit împreună cu familia lor. Toți adulții sunt persoane cu studii superioare, iar 18 dintre acești adulți au lucrat de acasă pe toată perioada carantinei. Toți copiii și adolescenții cu care am vorbit au experimentat școala de acasă.

Marea majoritate a acestor persoane locuiesc în România, dar am avut și câteva răspunsuri venite de la români ce trăiesc în alte state ale lumii și care au experimentat carantina în țara în care locuiesc acum (1 persoană în Singapore, 2 persoane în Germania, 1 persoană în Olanda).

Unele răspunsuri pe care le-am primit au fost lungi și complexe, altele au fost scurte și la obiect, reprezentând mai degrabă o enumerare de aspecte pozitive sau negative și de efecte resimțite drept beneficii sau lipsuri.

Centralizând toată informația primită, iată ce-am aflat…

În mod surprinzător, aproape toți oamenii care au răspuns la sondaj au enumerat mai multe beneficii decât lipsuri, răspunsurile primite la întrebarea 1 fiind mult mai elaborate.

Timpul petrecut cu familia sau cu partenerul de cuplu a fost cel mai adesea exprimat ca beneficiu, respectiv a fost menționat în 18 dintre situații (de regulă, pe primul loc în enumerare). Expresiile referitoare la calitatea timpului petrecut cu familia au fost: „mai mult timp“, „de mai bună calitate“, „mai distractiv“, „mai frumos“, „potrivit pentru o cunoaștere mai bună între membrii familiei“.

„Am redescoperit ce importante sunt lucrurile simple și banale și cât de mult îți bucură sufletul (să joci jocuri de familie, să te uiți la un film împreună, să gătești împreună). Am învățat să fim atenți la nevoile și sentimentele celuilalt, dar cel mai important a fost că am învățat să depășim mai repede momentele dificile.“ (M, 44 ani, lucrător într-o bancă)

De asemenea, beneficiul timpul a fost menționat de mulți și atunci când vorbeau despre sine și despre dezvoltarea personală. Cei mai mulți au încercat sau chiar au învățat să gătească (deprinderea cel mai frecvent exprimată). Au avut timp pentru lecturi, filme și cursuri prin care și-au dezvoltat diferite abilități (de la dans sau yoga, până la limbi străine sau istoria artei). Alții au reușit să își antreneze anumite abilități, cum ar fi răbdarea sau autoreglarea emoțională în caz de anxietate.

„Am învățat să mă disciplinez, organizându-mi programul astfel încât să mă simt utilă și să folosesc ziua în mod practic, incluzând în program atât activități recreative, cât și activități legate de muncă sau de învățat. Am dedicat timp învățării de cunoștințe într-un nou domeniu, care îmi poate servi drept job în cazul în care criza economică produsă de pandemie ar face să îmi pierd jobul actual.“ (I, 33, geofizician)

Un alt beneficiu exprimat a fost faptul că unii dintre ei au dezvoltat noi rutine: curățenia în zile fixe, mesele în familie cu toți membrii laolaltă, filmul de seară împreună.

Încetinirea ritmului cotidian și eliminarea statului în trafic le-au permis să aibă un somn mai lung dimineața sau un somn la prânz și mai mult timp pentru relaxare, mai mulți dintre ei folosind chiar formularea „o pauză bine-venită“.

„Pentru prima oară, am găsit un ritm care mi se potrivește, datorită căruia am avut ocazia să acord atenție lucrurilor semnificative pentru mine.“ (C, 36 ani, psihoterapeut)

Mai multe persoane au făcut referire și la spațiul în care au locuit în această perioadă, menționând ca beneficiu fie că l-au ținut în ordine și curățenie, fie că l-au organizat, amenajat sau chiar renovat. Au pomenit o serie de aspecte ce țin de organizare, precum sortarea fișierelor cu fotografii, filme sau documente, curățenia în sertare, dulapuri, în garaj, debara sau grădină.

Cei care sunt părinți spun că au avut mai mult timp de a-și cunoaște mai bine copiii, de joacă împreună, de privit filme sau dezvoltat hobby-uri comune. Unii au menționat chiar și faptul că școala online le-a indus mai puțină presiune, datorită lipsei de drumuri și de alergătură de la un curs la altul sau de la o meditație la alta. Un părinte cu copii mai mari a menționat că acest interval a fost o ocazie bună, deoarece copiii au putut să vadă ce presupune profesia lor, lucrând de acasă.

Digitalizarea a atins cote superioare pentru cei mai mulți dintre ei, aceștia menționând printre beneficii faptul că au ținut legătura cu restul familiei prin apeluri video și că au experimentat lucruri noi: petreceri împreună pe Zoom, gătit sau sport în tandem. Unii au precizat că au ținut legătura prin telefon mult mai des cu diverși membri ai familiei extinse și chiar cu prietenii și că acest aspect i-a unit. Desigur, ecranul a fost și principalul mijloc pentru menținerea continuității muncii, a contactului cu colegii, dar și pentru continuarea educației.

℗PUBLICITATE


A fost o perioadă propice de autoreflecție, în sensul că a existat mai mult timp pentru asta și că s-a văzut un alt ritm al vieții. Cei mai mulți mi-au spus că au avut mai mult timp pentru a se gândi la ei înșiși și la persoanele semnificative din viața lor, ceea ce pentru unii dintre ei a presupus o serie de revelații, iar asta i-a ajutat să își reprioritizeze valorile, interesele și preferințele.“

„Am experimentat și experimentez zile pline de mine și asta înseamnă fericire și liniște!“ (S, 33 ani, jurist)

În cadrul sondajului, 5 persoane și 1 copil s-au descris ca fiind persoane cu un temperament introvertit, mai degrabă retras, iar această perioadă a fost cu adevărat benefică pentru ei, deoarece nu s-au mai simțit forțați să corespundă unui standard de socializare.

„S-a potrivit perfect cu felul meu de a fi (retras și izolat), fiindcă nu am mai fost nevoită să ies ca să mă întâlnesc cu ceilalți, am putut să mă concentrez asupra muncii, asupra pasiunilor mele (să citesc, să fac sport, să gătesc fără presiunea timpului, să îmi analizez mai mult nevoile).“ (A, 26 ani, terapeut comportamental)

Aproape toții copiii au menționat printre beneficii faptul că nu a mai fost necesar să meargă la școală și, astfel, ei nu au mai simțit presiunea foarte mare a școlii. Cei mari au spus că s-au bucurat să scape de teze. Iar timpul plăcut petrecut în familie a fost menționat de toți copiii.

O singură persoană – cel mai în vârstă dintre toți cei care mi-au răspuns la întrebări (70 de ani, văduv) – mi-a spus că nu poate menționa niciun beneficiu al acestei perioade, pe care a resimțit-o foarte grea, cu multă anxietate și singurătate.

Printre cele mai frecvent menționate aspecte ce le-au lipsit persoanelor care mi-au răspuns la sondaj a fost contactul direct cu oamenii în general sau cu cei care erau importanți pentru ei (membri ai familiei extinse, prieteni, colegi). Ulterior, cel mai des amintit aspect care le-a lipsit a fost natura (plimbările în natură, în aer liber sau sportul în parc).

„Mi-a lipsit obiceiul de a respira în natură și tot ce se leagă de activitățile fizice și spirituale făcute în natură (drumeție, contemplare peisaj, alergare în parc).“ (S, 30 ani, jurist)

Câțiva dintre ei au precizat că le-a lipsit libertatea (de mișcare sau de plimbare, de apropiere fizică) sau sentimentul de libertate (de a putea lua propriile decizii).

„Mi-a lipsit spontaneitatea. Să pot ieși din casă fără un ritual de pregătire – pregătit traseul exact, scris declarație, pregătit haine «de război»; până și dusul gunoiului a trebuit planificat și pregătit. Îmi lipsește obiceiul de a nu mă îngrijora pentru fiecare lucru pe care îl ating. E un plus de stres și aduce oboseală toată atenția pe care trebuie să o acordăm «pentru a nu ne infecta».“ (I. 33 ani, geofizician)

Unele dintre persoanele nevoite să lucreze de acasă în această perioadă spun că le-a fost mai greu, că au avut parte de mai mult stres și că le-au lipsit momentele de relaxare din pauzele cu colegii sau ieșirile în oraș seara, după program.

Câteva persoane au spus că au înregistrat o reducere a veniturilor în această perioadă sau că se simt amenințate de o potențială criză economică; și atunci, ceea ce le-a lipsit a fost relaxarea financiară sau planificarea vacanțelor.

La capitolul „lipsuri“, am primit și câteva mențiuni specifice, precum: un cappuccino bun, nisipul mării sub tălpi, elaborarea unui plan de călătorie și chiar făcutul și desfăcutul bagajelor.

Copiii au menționat cel mai des că le-au lipsit bunicii și faptul că nu s-au putut vedea cu prietenii lor față în față, în această perioadă.

Unele dintre persoanele care mi-au răspuns au ținut să precizeze că sondajul acesta fost un exercițiu util, un moment care i-a ajutat să discearnă ce beneficii le-a adus carantina, dar și ce anume le-a lipsit cel mai mult.

„Această perioadă a fost o foarte bună lecție de viață, pentru că ne-a învățat și arătat multe lucruri despre noi și despre viață în general. După această perioadă, pot să afirm că nu avem nevoie de prea multe lucruri ca să fim fericiți.“ (M, 44 ani, bancher)

Oana Calnegru

Oana Calnegru este psiholog și psihoterapeut de familie şi trainer de programe de dezvoltare personală adresate copiilor şi părinţilor. A absolvit programul de formare în psihoterapia relațională din cadrul AMPP.

Back To Top
×Close search
Caută