Stereotipurile reprezintă, conform psihologiei sociale, judecăți generalizate, la adresa unor membri ai altor grupuri sociale. Ele sunt folosite, uzual, pentru a defini perpetuarea lor, de-a lungul vremii.
Încă de la început, trebuie precizat că rolul femeilor în comunitate, în primele forme de conviețuire umană, era de lucrător agricol. Ulterior, întrucât sclavii munceau mult mai eficient decât femeile, acestea și-au pierdut statutul economic pe care îl aveau. Astfel că așa își face loc, în cadrul familiilor sindiasmice, fenomenul dominației bărbatului asupra femeii. Familia de tip patriarhal este cea care conturează rolurile îndeplinite de cele două sexe de-a lungul timpului. Accesul femeilor la activități profesionale are loc începând din secolul al XIX-lea, de vreme ce femeile care aveau o situație materială mai grea, încercau să obțină câștiguri suplimentare efectuând activități cu specific feminin. Așadar, în perioada în care nu erau căsătorite, femeile se angajau ca guvernante, învățătoare, educatoare, infirmiere, deoarece căsătoria sau o sarcină impuneau părăsirea locului de muncă.
Femeile devin o forță de muncă slab remunerată, fiind preferate pentru angajarea în uzine sau la munca câmpului. La sfârșitul secolului al XIX-lea au loc mișcări de emancipare a femeii, principalele scopuri fiind obținerea dreptului de vot, controlul fertilității, precum și eliminarea independenței economice. Astfel că femeile ajung să fie din ce in ce mai dorite pe piața muncii, în același timp crescând și nivelul lor educațional. De cele mai multe ori, au fost invocate dovezi de tip biologic pentru a reliefa imposibilitatea reconcilierii între gradele de oportunitate ale celor două sexe.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Erik Erikson (psiholog și psihanalist danez-german-american, recunoscut pentru teoria dezvoltării sociale a ființelor umane), afirma că trăsăturile biologice au un rol important în explicarea dezacordurilor psiho-comportamentale dintre sexe, subliniind chiar că „anatomia este destinul“. Au fost formulate teorii conform cărora diviziunea activităților domestice, în cadrul familiei tradiționale, era determinată de faptul că bărbații aveau forță fizică pentru îndeplinirea treburilor extra-domestice, iar femeile aveau grijă de familie. Însă, pozițiile publice și carierele sunt proiectate andromorfic. Așa se explică faptul că femeile nu sunt excluse prin prisma genului, ci datorită faptului că societatea susține ca bărbații să fie cei care au un loc de muncă mai bun.
℗PUBLICITATE
În zilele noastre, Parlamentul European încurajează statele membre să elimine stereotipurile de gen, în special în câmpul muncii, în care bărbații ocupă locuri în conducere, unde femeile acced mai greu. Organizația Națiunilor Unite a luptat pentru traducerea principiului egalității fără deosebire de sex, rasă, limbă, religie, acesta fiind înscris în Carta din 1945.
În 1946, a fost înființată Comisia pentru condiția femeii. Organizațiile ce luptau pentru drepturile femeii au arătat legătura dintre drepturile omului și cele ale femeii, ceea ce le-a determinat să ceară ajutorul comunității internațional, în acest sens. În anul 1979, s-a adoptat Convenția asupra eliminării oricăror forme de discriminare față de femei (CEDAW), în cadrul căreia conceptul „discriminare“ însemna „orice distincție, excludere sau restricție bazată pe sex, care are ca efect sau ca scop anularea recunoașterii, folosirii sau exercitării de către femei, a drepturilor omului“.
Cu toate acestea, însă, a mai fost nevoie de mulți ani pentru a intra în vigoare, în Marea Britanie, a luat naștere o interdicție privind anunțurile ce prezintă stereotipuri de gen dăunătoare unuia dintre sexe. Sub pălăria interzicerii intră scenarii ce prezintă femeia care descrie un potențial limitat la treburile casnice, sau chiar sexiste, sau care sugerează ca bărbații să fie mai îndrăzneți și femeile mai grijulii. Astfel, companiile britanice nu mai pot crea promoții care să descrie inegalități de gen, dimorfism sexual, întrucât pot contribui și hrăni diferențe psihologice, ce pot degenera, în timp. Autoritatea pentru Standarde de Publicitate (ASA), organizația ce administrează codurile de publicitate din Marea Britanie, va urmări o revizuire a stereotipurilor de gen în anunțurile difuzate, sau non-difuzate, în mass-media sau social media, în vederea limitării sau alegerilor și a potențialului oamenilor, de-a lungul vieții. Jurnalista Angela Epstein a declarat, pentru BBC, că această decizie este una extremă, motivând că societatea, a devenit în timp, „prea sensibilă“, iar problemele mari, precum diferențele salariale, hărțuirea sexuală la locul de muncă, violența domestică, sunt într-un con de umbră. ASA, susține că noile reguli nu exclud utilizarea tuturor stereotipurilor de gen, scopul lor fiind acela de a identifica „daunele specifice“ ce trebuie prevenite.
Introducerea acestora la nivel global, ar putea ajuta dezvoltarea armonioasă a copiilor, dar și ameliorarea diferențelor de gen, prezente la, aproape, tot pasul. Politicile publice, precum și social media au puterea de a elimina multe dintre dificultățile pe care le resimțim, la nivelul societății. Reclamele care prezintă viețile perfecte, lipsite de tentă reală, pot dăuna privitorilor, aceștia punându-și viața în oglinda a ceea ce văd la televizor, balanța înclinând, de cele mai multe ori, în defavoarea lor. Identificarea „micilor“ diferențe, făcându-le mult mai umane, pot ajuta subconștientul publicului, și astfel, pot crește, dincolo de vânzările mult dorite, încrederea în produsele expuse în cadrul reclamelor televizate sau online etc. Impactul negativ, însă, nu poate face altceva decât să „apese“ anumite butoane la nivel cognitiv, a unor arii corticale și subcorticale, care să nu ajute, în final, nici clientul, nici compania ce promovează produsele respective. Menținerea unui ton real și autentic reprezintă cheia prin care pot atrage public și, astfel, se pot menține pe piața concurențială existentă.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
