fbpx
skip to Main Content
Știința Ne Dezvăluie Secretele Respirației Conștiente

Agitația cotidiană ne introduce în acest „malaxor“ al rutinei și a listelor cu treburi pe care le avem de rezolvat ori bifat, așa încât nu ne mai gândim la sine sau la felul în care noi respirăm – deși nimic din ceea ce natura ne-a pus la dispoziție nu ar trebui să pară că ni se cuvine. Și totuși, respirația (acest reflex necondiționat condus de trunchiul cerebral, ce constă în schimbul de gaze – absorbția oxigenului, respectiv, eliminarea bioxidului de carbon – între mediul înconjurător și organismele vii), potrivit cercetărilor de specialitate, are puterea de a modifica structura creierului.

Mai precis, o respirație conștientă are efecte incomensurabile asupra activității substanței cenușii. Diferența dintre om și animal constă de altfel (dincolo de alte elemente care ne deosebesc) și în capacitatea omului de a-și controla și regenera mintea, de a-și schimba gândurile, de a rămâne treaz deși e obosit etc. Am putea califica aceste abilități drept „banale“, însă dacă ne focalizăm atenția asupra altor specii vom putea observa că animalele, spre exemplu, nu își pot modifica viteza de respirație decât în urma unui efort fizic.

Din acest punct au plecat și cercetările prin care s-a studiat capacitatea oamenilor de a-și accesa anumite zone ale cortexului, reieșind astfel beneficiile pe care le avem în urma acestor activități.

Studiul întreprins de dr. Jose Herrera (cercetător) în colaborare cu dr. Ashesh Mehta (medic neurochirurg la Spitalul Universitar NorthShore, Long Island) a plecat de la observarea activității substanței cenușii, atunci când subiecții respirau normal. Pasul următor a fost acela în care li s-a distras atenția, prin apăsarea unui buton în momentul când apăreau niște cercuri pe ecranul calculatorului, lucru care i-a dat lui Herrera posibilitatea de a studia respectivele persoane când nu se concentrau pe respirație. În cel de-al treilea pas, li s-a cerut să-și modifice conștient ritmul respirației, dar să și numere, iar aceste eforturi le-au activat subiecților diferite părți ale creierului, în funcție de doi factori: când respirația era automată și când era intenționată.

Rezultatele au relevat faptul că, în perioade aglomerate, stresante, cu o nevoie majoră de atenție suplimentară, simpla concentrare pe respirație, adică efectuarea unor exerciții de respirație, va determina schimbări neuronale. Astfel, cei care profesează în anumite domenii – în care inspirația și expirația conștiente sunt absolut necesare (spre exemplu, sportivii) – își pot îmbunătăți performanțele.

Unicitatea studiului anterior menționat provine și din felul în care s-a făcut cercetarea neuronală: a vizat în mod direct creierul treaz și alert al subiecților. De vreme ce în mod normal se apelează la imagistică pentru a determina capacitatea neuronală, mai rar vom găsi studii făcute cu electrozi implantați pe capul subiecților.

℗PUBLICITATE


Persoanele care au avut montați acești electrozi au făcut parte dintr-un panel ce viza tratamentul clinic pentru epilepsie (mai exact, prezentau convulsii ce nu puteau fi controlate medicamentos). Așa se face că au avut nevoie de intervenții în vederea detectării și localizării crizei. Iar identificarea zonei afectate se poate face numai în momentul unei convulsii spontane – lucru ce nu se petrece într-un moment clar prevăzut, convulsiile putând avea loc oricând.

De multe ori auzim îndemnul „Respiră adânc!“, o recomandare ce ne poate irita și mai rău, dacă suntem deja nervoși (deși e un sfat aparent banal). Totuși, studiul acesta ne arată că exercițiile ce implică respirația volitivă par să modifice conexiunile dintre diferite părți ale creierului și ne ajută să pătrundem în anumite cotloane prea puțin accesibile. Rămâne de văzut ce anume implică deschiderea acestor căi mai puțin bătătorite. Clar este că stăpânirea propriei minți – prin liber-arbitru, dar și prin mecanismele fizice intrinseci pe care le deținem – ne generează un scut în fața viitorului incert, dar pe care-l putem înfrunta prin propriile forțe.

Respirația conștientă nu implică neapărat o anumită poziție. Însă este important felul în care noi reușim să ne conectăm cu sine, să intrăm într-o treaptă de viteză mai mică și să reconfigurăm traseul vieții și al situațiilor care ne copleșesc. Desigur, nu trebuie să le lăsăm să ne acapareze, ci să fim sinceri față de noi înșine și să admitem când ne dăm seama că avem nevoie de ajutor specializat. Nu este o rușine să ne recunoaștem depășiți de situație, dar e bine să avem încredere că – prin blândețe, conectare și compasiune – lucrurile vor intra pe un făgaș normal și, astfel, existența noastră va fi mult mai bună.

Echilibrul emoțional este cheia unei vieți trăite în armonie. Drept urmare, dincolo de grija pentru sănătatea fizică, nu trebuie să ignorăm nici sănătatea mintală, fiindcă este responsabilă în mare măsură de starea noastră de bine.

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută