Este o perioadă care aduce cu sine (foarte mult) stres. Și nu doar în această perioadă, ci în general oamenii se confruntă cu stresul – legat de situația financiară, de la locul de muncă, în relațiile sociale sau familiale, iar acum stresul pe care îl resimțim la nivel global legat de pandemia COVID-19 și tot ce aduce ea. Pe o parte dintre noi, situațiile negative, incertitudinea sau lipsa controlului îi afectează mai mult. Poate că toate acestea vin pe fondul unei anxietăți resimțite anterior sau pe fondul unei vulnerabilități la afectivitatea negativă – o vulnerabilitate cu care ne-am născut.
E foarte important să facem diferența între cum se manifestă stresul în viața noastră și cum se manifestă anxietatea, astfel încât să putem beneficia de metodele terapeutice adecvate, indiferent că vorbim de psihoterapie sau de medicație. Nu toți cei care experimentează stresul în viața lor au automat și anxietate.
Simptomele stresului și anxietății sunt similare, afirmă Inger Burnett-Zeigler (profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Facultatea de Medicină a Universității Northwestern). Acestea pot include iritabilitate, precum și simptome fizice (de exemplu, tensiune musculară și dificultăți de somn). Diferența-cheie între stres și anxietate este că simptomele stresului sunt acute, în timp ce simptomele de anxietate (adică ale unei tulburări de anxietate) pot dura săptămâni la rând sau chiar mai mult.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Stresul este cauzat de regulă de un anumit eveniment și, bineînțeles, de felul în care noi ne raportăm la el – îl evaluăm și îl resimțim acut prin tensiune în corp, cefalee sau alte simptome fiziologice. Dar atunci când evenimentul trece, dispar și simptomele. E ceva limitat în timp sau în spațiu. Spre exemplu, pot să fiu stresat doar la serviciu, în relația cu șeful sau cu un coleg, să fiu stresat pentru că am de realizat un raport într-un timp de lucru foarte scurt ori să fiu stresat de ceea ce se va întâmpla la nivel economic în lume, în urma pandemiei. Când situația sau persoana dispare și simt că mi-am recăpătat controlul, dispare și stresul. E important felul în care gestionăm stresul: de la a face o schimbare în contextul actual de viață, la a pune limite în relații, până la a învăța să gândim mai funcțional (în loc să îmi spun „Va fi un dezastru, dacă nu termin raportul în timp util“, să îmi spun „E un raport important și voi face tot ceea ce ține de mine ca să îl termin la timp“) și să ne gestionăm emoțiile prin exerciții de respirație, meditație sau trăire conștientă.
Anxietatea, în schimb, nu se rezumă la un singur moment sau la o singură situație ori la o singură persoană.
De exemplu, anxietatea generalizată este o experiență globală, care se resimte în diferite contexte și situații din viața persoanei afectate. E însoțită de ruminație, frică legată de rezultatele diferitelor acțiuni sau sarcini în care este aceasta implicată. Apare întrebarea constantă „Și dacă?…“, ce definește comportamentele de îngrijorare, de planificare, de luare a deciziei și de rezolvare a problemelor. Trăiești, practic, cu un nivel ridicat al anxietății, indiferent că ești la muncă sau în vacanță. Spre deosebire de stres, în cazul anxietății nu există un lucru pe care, dacă îl rezolv, aceasta dispare.
℗PUBLICITATE
Atacurile de panică sunt un alt exemplu prin care se manifestă anxietatea. Persoanele care suferă de atacuri de panică trăiesc în mod inopinat anumite simptome fiziologice foarte intense – precum palpitațiile, hiperventilarea, starea de amețeală. Aceste simptome par să vină din senin, deși la o privire mai atentă, în cadrul psihoterapiei, putem depista factorul lor declanșator.
Anxietatea socială este anxietatea care se manifestă în contexte sociale, de la a ieși cu un grup de necunoscuți, la a ține un discurs în fața unei audiențe, de la a lua masa într-un loc public, la a-ți împărtăși gândurile și ideile în cadrul echipei de proiect sau al grupului din care faci parte.
Stresul este ceva care îi afectează pe cei mai mulți dintre noi. Dar anxietatea poate genera efecte mult mai negative asupra celor care se confruntă cu ea – motiv pentru care este foarte important să facem diferența între cele două și să nu privim superficial ori să luăm în râs persoanele care se confruntă cu această tulburare psiho-emoțională. O astfel de atitudine ar susține stigmatizarea persoanelor cu tulburări mentale. E important să fim atenți și să privim cu înțelegere, bunătate și compasiune, atât spre noi, cât și spre ceilalți.
Vă sugerez următorul exercițiu, pe care să îl practicați atunci când simțiți încordare, iritare sau când aveți o stare de disconfort în corp:
- Concentrați-vă atenția asupra propriului corp și identificați unde și cum se simte încordarea?
- Care este povestea pe care v-o spuneți în acele momente?
- Ce vă vine să faceți în urma gândului?
- Care este frica pe care o simțiți?
- Ce v-ați dori în acele momente?
- Cum s-ar putea îndeplini dorința dumneavoastră?
- Când s-a mai întâmplat în trecutul personal să vă mai simțiți în acest fel?
În urma identificării acestor răspunsuri, putem vedea dacă e vorba de stres sau de anxietate.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
