Stresul este o reacție naturală a organismului la cerințe sau presiuni percepute din mediul înconjurător, fie ele fizice, mentale sau emoționale. Practic, este modul prin care corpul nostru se pregătește să facă față provocărilor, activând răspunsuri fiziologice care ne ajută să ne adaptăm sau să ne protejăm. Deși un anumit nivel de stres este normal și chiar benefic – ne poate stimula să ne atingem obiectivele sau să fim mai vigilenți în situații periculoase, atunci când expunerea este îndelungată, stresul poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și mentale.
Dincolo de reacțiile fiziologice, stresul poate fi văzut și ca un rezultat al modului în care percepem și interpretăm evenimentele din jurul nostru. Din perspectiva teoriei cognitiv-comportamentale, gândurile distorsionate și tiparele de interpretare negativă amplifică percepția stresului, ceea ce poate duce la reacții emoționale intense. Soluția pentru o gestionare adecvată a stresului stă în restructurarea cognitivă. Pe de altă parte, mindfulness abordează stresul ca pe o reacție naturală la gânduri sau emoții, iar focalizarea pe momentul prezent și acceptarea stresului fără judecată ajută la reducerea reacțiilor automate de evitare sau supraîncărcare. Pentru psihoterapia psihodinamică, stresul este considerat o consecință a conflictelor interne și a tensiunilor nerezolvate din copilărie sau din alte perioade ale vieții. Astfel, explorarea și aducerea în conștient a acestor conflicte poate diminua impactul lor asupra experienței cotidiene de stres.
Stresul și impactul său asupra sănătății noastre fizice și mintale
De cele mai multe ori, când vorbim de stres, acesta se strecoară insidios prin fapte și situații de viață nu foarte grave, dar cu o frecvență ridicată. Neînțelegerile și tensiunile de la locul de muncă, relațiile tensionate cu șeful, soția, părinții, copii, acumularea unor datorii, traficul și rutina trepidantă a unei zile obișnuite sunt tot atâtea experiențe care ne macină, ne îngrijorează și ne consumă.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Fiziologic, resimțim o oboseală cronică, tensiune musculară, dureri de cap. Emoțional, trăim stări de neliniște și îngrijorare excesivă, suntem iritați sau triști și, în general, ne simțim copleșiți de sarcinile și presiunea zilnică din viața noastră. Din acest motiv, tindem să adoptăm un comportament mai degrabă evitant, să fugim din calea problemelor, să ne retragem din relațiile sociale și să amânăm luarea unor decizii.
Impactul pe termen mediu și lung se vede în deteriorarea stării de sănătate, în afectarea relațiilor profesionale și sociale și intrarea într-un cerc vicios al perpetuării stresului. Astfel, problemele de sănătate și relațiile disfuncționale devin, la rândul lor, factori generatori de stres care amplifică problemele deja existente.
Studiile de specialitate confirmă o legătură strânsă între stres și sănătatea fizică și mintală, iar rezultatele lor indică efecte semnificative asupra organismului și a stării psihice. Spre exemplu, studiul longitudinal Whitehall II, care a inclus peste 10.000 de participanți, a investigat impactul stresului la locul de muncă asupra sănătății fizice și mintale. Concluziile cercetării au arătat că stresul este asociat cu un risc crescut de hipertensiune și accidente vasculare cerebrale, iar nivelurile ridicate de stres sunt corelate cu un declin în sănătatea mintală și fizică generală (Harvard Public Health).
Un alt studiu realizat în Norvegia, pe un eșantion de 696 de adolescenți, a observat că stresul este asociat negativ cu calitatea vieții. Adolescenții cu niveluri mai ridicate de stres au avut scoruri mai scăzute la capitolul sănătate psihică și fizică, iar auto-eficacitatea sau credința în propriile abilități poate media efectele negative ale stresului asupra sănătății.
℗PUBLICITATE
Strategii validate științific pentru managementul stresului
Ceea ce ne stresează nu este neapărat pericolul, pentru că în mod inconștient știm cum să reacționăm și o facem imediat – nu mai reflectăm și deci nu mai avem timp să ne stresăm. În fond, corpurile noastre știu mai bine ce să facă și cum să acționeze în situații limită sau de stres acut. În schimb, anticiparea pericolului sau lupta pe termen lung cu o amenințare induce stres și, implicit, disfuncționalitate și boală.
Pentru a gestiona stresul cotidian, putem apela la mai multe tehnici sau metode simple și eficiente dacă le practicăm cu răbdare și perseverență. Tehnicile de relaxare și respirație profundă au fost validate prin studii care arată că exercițiile de respirație și relaxare musculară progresivă reduc activarea sistemului nervos simpatic, scăzând nivelul de cortizol și tensiunea arterială.
De asemenea, activitatea fizică a fost asociată cu o reducere semnificativă a nivelului de stres, prin eliberarea de endorfine și îmbunătățirea stării de spirit. În plus, cercetările arată că abilitățile de gestionare a timpului reduc nivelul de stres perceput și îmbunătățesc sănătatea mintală, deoarece persoanele care-și prioritizează sarcinile pot gestiona mai eficient cerințele vieții cotidiene.
În timp, toate aceste tehnici pot contribui la schimbarea stilului de viață și la corectarea modului în care ne raportăm și în care percepem situațiile stresante. Efortul n-ar trebui concentrat pe evitarea problemelor din viața noastră pentru a nu mai fi stresați. O direcție mai bună poate fi aceea de a ne dezvolta capacitatea și abilitățile de a rezolva problemele și de a identifica soluții, chiar dacă o astfel de abordare necesită timp, pregătire și curaj.
În plus, nu toate problemele cu care ne confruntăm în viață trebuie rezolvate imediat. Uneori, este bine să spunem, citând din Evanghelia după Matei, „ajunge zilei necazul ei“.
Referințe bibliografice
- Marmot, M. G., et al. (1997). The relationship between job strain and coronary heart disease: evidence from the Whitehall II Study. Journal of Occupational Health Psychology, 2(2), 126–136.
- Stenseng, M., et al. (2022). The relationship between stress and health-related quality of life and the mediating role of self-efficacy in Norwegian adolescents. Health and Quality of Life Outcomes, 20(3).
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
