Stresul este asemenea unei erupții hidoase, contagioase, care se răspândește pretutindeni. Este copleșitor să trăiești cu el. Îți pătrunde în toate părțile vieții, până când nu te mai poți gândi la nimic altceva. Îți influențează fiecare tendon din minte și din corp. Te va distruge, dacă nu aplici repede o cremă puternică.
Este greu să scapi de stres. Nu poți prezice modul în care se va ameliora, când se va întâmpla asta sau ce trebuie să faci în acest sens. Vrei doar să dispară, ca să poți să respiri din nou, să ai din nou mintea limpede. Să începi să trăiești din nou.
Cunosc prea bine această erupție. Știu cât de debilitantă este. Am fost atât de stresat, încât am ajuns să fiu convins că nu avea să înceteze niciodată, că era doar vina mea, că eram pur și simplu incapabil să-mi gestionez viața. Speram cu ardoare că aveam să mă transform cumva în Dalai Lama sau poate în Buddha, sau într-unul dintre acei oameni de pe Instagram care beau o sticla de suc de kiwi și lucernă și par să plutească prin viață ca un nor, transformând fiecare factor de stres într-un mod de a deveni una cu pământul.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Cum trăim cu stresul fără să ne pierdem pe noi
Există trei piloni în viața noastră care ne ajută să ne menținem stabili. Casa, munca și relațiile. Dacă unul dintre piloni se clatină, are o fisură sau începe să se crape, ne confruntăm cu stresul.
Atunci când unul dintre pilonii mei (sau uneori doi dintre aceștia sau toți trei) începeau să se clatine, mă trezeam în mijlocul nopții, nu mai puteam să adorm la loc, și ruminam la toate problemele din viața mea, încercând să mă gândesc cum să reiau controlul asupra lor.
De-aș putea să mă adun, îmi spuneam. Să fiu mai puternic. Să fiu mai stoic și mai rezilient, atunci totul ar fi în regulă. Spoiler: nu a funcționat. Am învățat pe pielea mea că ceea ce crezi a fi cel mai bun lucru de făcut adeseori nu este.
Atunci când încerci să-ți gestionezi stresul și nu reușești, erupția revine în forță pentru că încă te simți stresat, dar acum te simți și mai stresat fiindcă tehnicile tale de gestionare a stresului nu au funcționat. Și trebuie să fii foarte atent, pentru că stresul poate agrava afecțiuni preexistente precum depresia, anxietatea și atacurile de panică. Nu poți să funcționezi dacă o erupție debilitantă îți acoperă întregul corp, așa că trebuie să găsești modalități de a o ține sub control.
Nu te panica, e doar stresul tău care a băut cafea înaintea ta
Citind cartea Cum să învingi stresul, vei primi instrumentele necesare pentru a o ține la distanță. Și nu-ți face griji, nu am de gând să-ți sugerez să faci pur și simplu exerciții de respirație sau să-ți imaginezi că ești o veveriță tranchilizată. Trebuie să aplici aceste instrumente în mod regulat pentru a menține acea erupție sub control, deoarece, spre deosebire de oamenii care beau suc de kiwi și de lucernă, evenimentele de viață și stresul nu dispar niciodată; ceea ce se schimbă este capacitatea noastră de a le gestiona.
℗PUBLICITATE
În plus, gestionarea stresului implică o atitudine proactivă. Nu poți să stai pur și simplu pe un șezlong și să mănânci o înghețată de căpșuni, din păcate, dar este mai bine să fim conștienți de asta înainte de a începe. Nu putem face stresul să dispară cu puterea gândului și, de multe ori, nu va dispărea de la sine; trebuie să facem lucruri.
Însă îți ofer permisiunea explicită de a mânca orice înghețată îți dorești în timp ce-ți gestionezi stresul. Eu o să mănânc una cu rom și stafide (care este cea mai bună aromă de înghețată din lume și nu, nu o să accept alte păreri pe acest subiect). Și îți mulțumesc foarte mult pentru că ai plătit tu; este foarte drăguț din partea ta.
Stresul e real. Dar și glumele bune sunt
Vestea bună este că această carte (n.r. Cum să învingi stresul) conține 40 de modalități diferite de a încerca să-ți reduci nivelul de stres. Poți să le încerci pe rând sau mai multe odată. Dacă una dintre ele nu funcționează, nu-ți face griji, încearcă alta, și poți oricând să revii și să o încerci pe prima într-un alt moment.
Ah, și nu am inventat eu aceste metode. Nu m-am gândit: „Hmm… Nu știu, poate mâncatul de quiche? Da, mâncatul de quiche ar putea fi bun pentru stres. O să scriu un capitol despre asta.“ Acestea sunt metode încercate și testate. Le-am încercat și le-am folosit, și am lucrat cu alte persoane care le-au încercat și care le folosesc la rândul lor. Au fost verificate de două ori, ba chiar de trei ori, pentru că mi-am întrebat și motanul, dar acesta a sugerat să-i ofer cantități uriașe de ton, așa că nu pot să mă bazez în totalitate pe el. Metodele funcționează pentru mine, funcționează pentru alte persoane și o să funcționeze și pentru tine. Dacă nu, o să-ți cumpăr o capră pitică pe nume Belinda.
Capitolele sunt scurte, astfel încât să poți pune rapid în aplicare metodele, iar cartea nu este prea lungă, așa că nu o să te simți și mai stresat din cauza faptului că trebuie să termini o carte de 600 de pagini, pe lângă toate celelalte lucruri pe care le ai de făcut.
În plus, nu este nevoie să începi de la prima pagină, ca în cazul unei cărți tradiționale. Începe de la mijloc; începe de la final și parcurge-o în sens invers; răsfoiește cartea și alege câte un capitol la întâmplare – fă orice funcționează pentru tine. O să mă folosesc un pic de umor în această carte, pentru a detensiona puțin lucrurile și pentru a o face mai ușor de citit. Ultimul lucru de care ai nevoie în acest moment este o carte prea serioasă care să te deprime și mai mult.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
