În literatura de specialitate, noțiunea de subconștient este intens cercetată în ultimii ani. În sfera psihiatrică, întrebări precum: „Subconștientul, un proces fizic sau fenomen mental?“ au constituit o sursă de dispute și un izvor de divergențe în viziune psihologică și psihiatrică.
Pierre Jannet denumește subconștientul „minte subconștientă“ și afirmă funcționarea sa ca un întreg univers de sine stătător ce influențează conștiința. Cuvântul „subconștient“ reprezintă o versiune anglicizată a „subconștientului“ francez, așa cum a fost inventat în 1889 de psihologul Pierre Janet (1859–1947), în teza sa de doctorat în litere De l’Automatisme Psychologique (Despre automatismul psihologic). Janet a susținut că, sub straturile de funcții ale gândirii critice ale minții conștiente, se află o conștientizare puternică, pe care el a numit-o „mintea subconștientă“.
Freud, interesat de hipnoza clinică și de cercetările în domeniu ale lui Charcot (1885-1886) și ale lui Bernheim (1889), realizează importanța și eficacitatea psihismului inconștient. În 1896, Freud a introdus în Scrisoarea 52 stratificarea proceselor mentale, observând că urmele de memorie sunt ocazional rearanjate în conformitate cu noile circumstanțe. Din acest moment, Freud nu a mai folosit termenul de „subconștient“ deoarece, în opinia sa, nu a reușit să diferențieze dacă procesarea și conținutul au avut loc în mintea inconștientă sau preconștientă.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Neurologia arată că subconștientul influențează starea de conștiință, într-o proporție de 95%. În acest sens, psihologia psihanalitică afirmă că, în primii ani de viață (copilăria timpurie), mintea subconștientă influențează psihismul uman chiar mai mult decât mintea conștientă (Janet, 2010). Tot în viziunea psihanalitică a lui Freud, pentru a desluși cel mai bine universul inconștientului, visul din timpul somnului devine calea regia către acesta din urmă.
Dacă în Id (Sinele, există în subconștient și este responsabil pentru transformarea necesităților umane primordiale în forțe motivaționale sau instincte, numite dorințe de către Freud), conștientul este procrastinat de morală și norme sociale, în subconștient și inconștient se află potențialul maxim, în formă neprocesată. Studiile arată că în subconștient se află ferecate totalitatea gândurilor, emoțiilor, resorturilor interioare și potențialului uman pentru a ne împlini ca întreg. Cu alte cuvinte, acolo pot fi accesate energia corpului uman, motivarea, tonusul fizic, capacitatea de învățare, emoțiile blocate.
Cum ne educăm modul de gândire pentru a avea rezultate eficiente în starea de conștiență?
Tot ceea ce preia subconștientul și trimite către conștient este prin intermediul mesajelor, metaforelor, imaginilor, stimulând creativitatea, imaginația, comunicarea dintre cele două realizându-se bilateral.
Asta înseamnă că, atunci când în mintea conștientă sădim sentimente cu rezonanță energetică negativă (precum furia, deznădejdea, frica, depresia, ura, mânia), pe lângă secreția de cortizol și adrenalină (adică hormonii stresului), subconștientul ne răspunde la aceste mesaje prin somatizarea fiecărui gând, blocarea sistemului imunitar și îmbătrânirea precoce a organismului.
℗PUBLICITATE
Tehnicile moderne de deblocare a subconștientului presupun trei etape fundamentale:
- Verbalizarea: comunicarea despre dorința, emoția care te macină, situația pe care ți-o dorești rezolvată, evitând negația, afirmațiile cu caracter peiorativ și dinamica negativă, de tipul: „Nu-mi place meseria pe care o am!“; „Niciodată nu voi avea bani!“; „Nu mă pot lăsa de fumat!“; „Nu mă iubește, mă înșală!“;
- Conștientizarea emoției și a sentimentului: de exemplu, atunci când îți dorești puternic ceva, concentrează-te mental pe starea de bine pe care ți-ar provoca-o acel lucru, ca și cum l-ai obținut deja; sau, într-o melodie care-ți provoacă emoții plăcute, menținerea concentrării pe acele emoții;
- Reprezentarea mentală: subconștientul răspunde la reprezentări și imagini de pe ecranul nostru mental. Pe lângă cuvinte și emoții, mai avem, așadar, de supravegheat și programat și filmul care rulează pe acest ecran și în care deținem perpetuu rolul principal. Putem avea tot ceea ce reușim să vizualizăm, fiindcă imaginile mentale ne determină comportamentul, stilul de viață, ne creează noua realitate.
Putem afirma, deci, că adevăratul cufăr de posibilități pentru a ne îndrepta viața se află în interiorul nostru, marele secret al tuturor geniilor din toate timpurile găsindu-se în capacitatea de a intra în contact cu propriul subconștient și de a-l folosi corespunzător.
De exemplu, dacă avem o situație dificilă, o problematică căreia nu-i găsim finalitatea, i-o dăm peste noapte subconștientului ca temă de gândire, iar dimineața vom observa că informația este așezată în psihismul nostru. Un caz concret este acela în care avem ceva de rezolvat și sugerăm subconștientului „Doresc să mă trezesc la ora șase dimineața“, el te va trezi exact atunci.
În literatura de specialitate, cercetările în domeniu relevă că, atunci când sugerezi anumite idei subconștientului, în celulele creierului se produc o serie de transformări specifice: imediat el acceptă sugestia, începând să o pună în execuție și făcând diferite asociații de idei, iar pentru a-și atinge scopul, se folosește de orice cunoștință acumulată în decursul vieții.
Subconștientul este deci rezultatul a ceea ce gândim permanent. Gândirea pozitivă, emoțiile cu vibrație înaltă, precum recunoștința sau forța rugăciunii, au un efect benefic în eficacitatea educării subconștientului.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
