fbpx
skip to Main Content

Adolescenții folosesc astăzi foarte frecvent tehnologia digitală. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, adolescenții cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani petrec în medie 6,7 ore pe zi online, în scopuri care nu au legătură cu școala. De ce este tehnologia o componentă atât de importantă în viața lor? Ea le oferă oportunitatea de a învăța lucruri noi, de a-și dezvolta și menține relațiile de prietenie și de a-și descoperi și defini identitatea. Până în prezent, numeroase studii trăgeau un semnal de alarmă și subliniau faptul că utilizarea tehnologiei digitale se află în strânsă legătură cu dezvoltarea simptomelor de depresie și anxietate. Pe baza acestor studii, părinții și profesorii erau sfătuiți să reducă timpul pe care tinerii îl petrec online. Dar, oare, aveau aceste studii dreptate? Există o legătură între utilizarea tehnologiei digitale și simptomele depresive?

În luna ianuarie, a fost publicată în The Journal of Child Psychology and Psychiatry o sinteză realizată de către Candice L. Odgers de la University of California, Irvine, și Michaeline R. Jensen de la University of North Carolina. S-au folosit informații din trei surse: sinteze sistematice și metaanalize realizate între anii 2014–2019; studii preînregistrate și studii longitudinale care au folosit metoda de eșantionare a experienței – autorii și-au propus să stabilească dacă există asocieri robuste și semnificative din punct de vedere practic, între utilizarea tehnologiei digitale și sănătatea mentală a adolescenților.

Rezultate. Metaanalize și sinteze sistematice

Autorii au identificat șase sinteze sistematice și metaanalize realizate în perioada 2014–2019, care au studiat asocierea dintre sănătatea mentală a adolescenților și utilizarea tehnologiei digitale. Realizarea sintezelor sistematice și a metaanalizelor presupune în primul rând formularea unei întrebări de cercetare. În acest caz, întrebarea era dacă există o legătură între utilizarea tehnologiei digitale și frecvența raportării simptomelor de depresie la adolescenți. Al doilea pas presupune stabilirea unor criterii pe baza cărora studiile publicate vor fi incluse în sinteză sau metaanaliză. Apoi, folosind cuvinte-cheie, autorii caută, în baze de date indexate, studii care au fost publicate pe tema respectivă. Toate studiile sunt citite și, în cazul sintezei, autorii rezumă rezultatele obținute în cercetări, iar în cazul metaanalizei, indicatorii prezentați în studiile publicate (cum ar fi indicatorii de corelație dintre utilizarea tehnologiei digitale și simptomele depresive) sunt utilizați pentru a face analize statistice capabile să arate care este efectul global.

Sintezele sistematice și metaanalizele au indicat faptul că există rezultate mixte în ceea ce privește asocierea dintre utilizarea tehnologiei digitale și simptomele de depresie. Este foarte important să știm că o asociere sau corelație ne spune doar dacă există o legătură între utilizarea tehnologiei digitale și simptomele de depresie, însă nu ne oferă informații cu privire la cauzalitate. Astfel, chiar dacă există o legătură, nu putem spune dacă utilizarea tehnologiei digitale cauzează apariția simptomelor de depresie.

Rezultatele mixte se împart în trei categorii: nule, pozitive și negative. O parte dintre studii a găsit rezultate nule, care indică faptul că nu există o asociere între utilizarea tehnologiei digitale și simptomele depresive. O parte dintre studii a găsit asocieri pozitive, adică utilizarea frecventă a tehnologiei digitale se corelează cu o prezență mai mare a simptomelor depresive. O altă parte dintre studii a găsit o asociere negativă, adică utilizarea frecventă a tehnologiei digitale este asociată cu o prezență mai mică a simptomelor depresive și cu o creștere a stimei de sine și a calității relațiilor sociale. Este important de precizat că, atunci când utilizarea tehnologiei digitale este asociată cu creșterea simptomelor depresive, această corelație este mică: r = 0,13. (Un indice de corelație de 0 indică lipsa corelației, un indice până la 0,3 indică o corelație mică, unul până la 0,5 o corelație medie și unul de peste 0,7 o corelație puternică.)

Rezultate. Studii de eșantionare a experienței

Metodele de eșantionare a experienței permit surprinderea realității în momentul prezent. Aceste metode, exact cum le spune numele, eșantionează experiența. De regulă, participanții primesc notificări pe telefonul mobil o dată sau de mai multe ori pe zi, pentru o perioadă de câteva zile sau săptămâni. Când primesc aceste notificări, ei sunt îndrumați către un chestionar, în cadrul căruia sunt rugați să răspundă la o serie de întrebări cu privire la experiențele pe care le trăiesc în prezent sau pe care le-au trăit în ultimele ore. Aceste informații sunt mai de încredere și reflectă mult mai corect realitatea.

℗PUBLICITATE


Un studiu realizat în Marea Britanie cu 400 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani, în care s-a folosit această metodă timp de 14 zile, a arătat faptul că utilizarea tehnologiei la momentul inițial nu a prezis problemele asociate sănătății mentale. Analiza a fost realizată pe 13 017 răspunsuri de la acești adolescenți. Un alt aspect interesant este că simptomele nu difereau în funcție de timpul petrecut folosind tehnologiile digitale, iar adolescenții care au trimis mai multe mesaje online în perioada studiului au indicat că se simt mai bine comparativ cu cei care trimiteau mai puține mesaje.

Concluzii. Adolescenții în era digitală

Acest studiu publicat la începutul lui 2020 ne arată faptul că nu avem dovezi cu privire la existența unei legături puternice între cantitatea de timp petrecută de către adolescenți folosind tehnologiile digitale și sănătatea lor mentală. Rezultatele mixte pot indica faptul că asocierea dintre utilizarea tehnologiei digitale și depresie este cel mai probabil condiționată de o serie de factori, cum ar fi: modul de utilizare a tehnologiei, vulnerabilitățile preexistente și mediul de viață al adolescentului. Există, de exemplu, studii ce arată faptul că adolescenții care au deja un risc mare pentru dezvoltarea depresiei raportează un nivel mai mare al distresului psihologic în cadrul activităților online.

Ca cercetător și psiholog, cred că este foarte important ca părinții, profesorii, consilierii, consultanții și psihologii să analizeze critic rezultatele publicate, înainte de a lua măsuri. Temerile părinților și profesorilor sunt de înțeles, dar – când îi limităm adolescentului timpul petrecut online – trebuie să ne gândim și la potențialele efecte negative pe care această limitare o poate avea asupra lui. Ne dorim ce este mai bine pentru adolescenți și, poate, uneori ne este teamă că tehnologia îi va face să se izoleze. În sensul acesta, există publicații care arată faptul că adolescenții care interacționează frecvent online sunt cei care au prieteni și offline.

Cred că ar fi important să privim utilizarea tehnologiei digitale ca pe o resursă. Astăzi, mai mult ca oricând, cercetătorii pot ajunge la adolescenții din medii variate (inclusiv medii defavorizate), pentru că mulți au telefoane mobile. Cercetarea poate deveni în acest mod mult mai relevantă. Dincolo de aceasta, prin intermediul tehnologiei digitale atât de des folosite și apreciate de către adolescenți, psihologii pot ajuta la crearea aplicațiilor mobile care au ca scop prevenția și tratarea tulburărilor psihice la adolescenți.

Alexandra Huh

Alexandra Huh este psiholog clinician, doctorand în cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj, pasionată de oameni, neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Back To Top
×Close search
Caută