Skip to content

Cristina Schmidt este psihoterapeut, trainer și coach. Are o experiență de peste 25 de ani ca psiholog, s-a format în psihodramă, psihoterapie transgenerațională, analiză tranzacțională și terapie sistemică. Este, de asemenea, profesor asociat la Facultatea de Psihologie și Științele educației din cadrul Universității București și membru fondator al International Center for Psychogenealogy. Susține workshopuri și cursuri în Indonezia, Egipt, Turcia, Iordania, Italia. Își desfășoară practica privată din 1997; pentru mai multe detalii despre proiectele și programele Cristinei, accesați site-ul ei, cristinaschmidt.com. Dincolo de colaborările de durată cu reviste precum Psychologies și Cosmopolitan, Cristina a lucrat și cu copiii seropozitivi de la Spitalul clinic „Dr. Victor Babeș“.

Ce este psihologia transgenerațională și cum poate contribui ea la cultivarea stării noastre de bine? 

Cunoașterea istoriei familiei noastre ne ajută în primul rând în reconectarea cu rădăcinile și resursele neamului din care provenim. Moștenirile de orice fel ajung la noi împreună: traume, lucruri neîncheiate emoțional, cât și puterea de a merge mai departe. Problemele de sănătate, de relație, problemele financiare sau de carieră sunt, uneori, lucruri care își găsesc rădăcina (sau explicația) în experiențe ale bunicilor, străbunicilor, părinților noștri. Încercarea de a rezolva neajunsurile de care spuneam mai înainte își pot găsi răspunsul în lucrul cu întreaga familie interioară. 

Majoritatea oamenilor se consideră adulți autonomi și independenți, alegând să minimalizeze impactul psihologic al generațiilor anterioare; cum se poate manifesta trecutul în prezentul nostru?

Prin aproape tot ceea ce facem. Manifestarea trecutului în prezentul nostru, de exemplu, o putem regăsi în repetițiile unor evenimente (sindromul aniversării) care se desfășoară uneori cu o precizie uimitoare. Diferite boli, stări sau accidente se declanșează la aceeași dată sau vârstă pe care au avut-o strămoși de-ai noștri care au suferit o traumă. Tot aici se înscriu și pierderi ale celor dragi sau pierderi materiale. Toate lucrurile descrise mai sus sunt documentate, sunt evidente și cu greu putem să le ignorăm. 

Aceasta este una dintre formele trecutului neîncheiat care „se arată“ în prezent. Când cineva suferă de aroganța de a minimaliza rolul și impactul generațiilor anterioare în viața sa, îmi trece prin minte să-l rog să renunțe la părțile de ADN care provin de la strămoșii săi și să funcționeze cu ceea ce rămâne. 

Tendința actuală în psihologie este să se (re)trateze omul în integralitatea sa. Se încheie o epocă în care am tratat lucrurile segmentat. După atât de multe descoperiri ale neuroștiinței și geneticii (și nu numai), nu mai putem să tratăm corpul fizic separat de câmpul psihologic al omului. Sunt toate într-un singur „corp“ sau fiecare este expresia unei alte părți din ceea ce suntem.

Ceea ce am menționat mai devreme este legat de experiențe cu impact dureros asupra vieții cuiva. Trecutul familiei noastre se manifestă în prezent și prin lucruri bune, frumoase, lucruri pe care oamenii nu le aduc la terapie pentru a fi tratate.

Suntem suma experiențelor strămoșilor noștri. Iar asta se exprimă prin corpul fizic și prin tot ceea ce gândim și simțim.

Ce influență au asupra psihicului nostru secretele de familie? 

Ce capitol interesant, nu-i așa? Secretele au un rol sănătos în viața noastră, iar aici mă refer la lucruri care țin în mod special de zona privată, de intimitate.

În schimb, există întâmplări, situații care ne pot pune în pericol relațiile, onoarea, situația profesională, libertatea și decidem ca acel lucru să îl ținem secret. Adică facem totul pentru a ne asigura că putem ține „acoperită“ acea informație, că o „ocolim“ dacă apare în discuție sau că evităm orice ar putea aduce la lumină acel lucru pe care îl avem secret.

Toate aceste strategii descrise mai devreme determină atât reorganizări ale comportamentului în raport cu secretul, cât și reorganizări la nivelul relațiilor de familie, sociale, de lucru. Mintea are o sarcină în plus în fiecare clipă, în aproape orice discuție și întâlnire. O persoană care ține un secret este o persoană tensionată care poate dezvolta un anumit nivel de anxietate, devine suspicioasă, vigilentă în raport cu tot ceea ce ține de domeniul secretului. Mai avem și situația în care secretul pe care-l deține cineva pune în pericol altă persoană. Aici se pot dezvolta raporturi de putere în care cineva poate șantaja vs. este șantajabilă în legătură cu acel secret. 

Să ne imaginăm că ceva s-a petrecut în viața unui strămoș de-al nostru, un lucru pe care a fost nevoit să ajungă să-l țină secret față de familie. Modificarea comportamentului său, prin gesturi aparent foarte simple, a determinat răspunsuri și un model de „a fi“ al tuturor celorlalți membri ai familiei, model transmis de la o generație la alta. 

Adesea, ajungem să descoperim în psihoterapie că stări generalizate de anxietate sau atacuri de panică și anxietate, depresii, stări de confuzie ori explozii agresive au la bază un secret de familie.

De ce este important să cunoaștem istoria relațională a familiei din care facem parte? 

℗PUBLICITATE



Cred că este important să ne cunoaștem istoria, în general: a familiei din care provenim, a profesiei pe care o practicăm, a conceptelor pe care le folosim. Asta ține, în primul rând, de educație.

Aflând și înțelegând istoria familiei din care facem parte, ne putem înțelege mai bine, știm cine suntem și putem alege responsabil încotro ne îndreptăm, putem să ne vindecăm de ceea ce am „moștenit“ transgenerațional, putem trăi sănătos. A nu cunoaște istoria familiei mie îmi pare ca și când știi în ce oraș trăiești, fără să cunoști în ce țară și pe ce continent.

Cum putem utiliza psihogenealogia pentru a trata o anxietate sau depresie? 

Putem să facem apel la istoria familiei pentru orice fel de problemă, aflând dacă sursa acesteia se află undeva în poveștile generațiilor anterioare. Una dintre persoanele cu care am făcut psihoterapie a ajuns în consultație pentru probleme legate de tulburări alimentare. Avea 98 de kilograme la aproape 30 de ani. În mai puțin de un an a ajuns la 140 de kilograme. Chiar dacă una din dificultăți era un stil de viață deficitar, problema majoră o reprezenta modul în care mânca. De cate ori își punea ceva în farfurie, avea un gând care o frământa: „să nu mi se facă foame mai târziu“. Descoperirea sa a fost legată de unul dintre bunicii săi, care fusese condamnat politic pentru 10 ani și trimis la Canal. Cred că este greu de imaginat pentru cei care nu știu despre ce s-a întâmplat acolo ce forme de abuz au putut suferi cei care au trecut pe acolo. Printre multe traume inimaginabile, acei oameni au fost înfometați, lăsați să moară de foame.

Altcineva care trăia atacuri de panică de ani de zile a făcut legătura între o experiență traumatizantă trăită de bunica ei și modul în care experimenta atacul său de panică.

În cazul depresiilor, avem o mulțime de situații. De cele mai multe ori, se leagă de ceea ce în psihogenealogie poartă numele de „dolii neîncheiate“.

Cum arată și ce presupune o ședință de psihoterapie transgenerațională? 

Este o ședință obișnuită de psihoterapie, în care adresăm mai multe întrebări legate de istoria familiei, folosindu-ne de arborele genealogic. Vedem în ce fel problema pentru care s-au adresat în consultație se leagă (și dacă se leagă) de poveștile strămoșilor. Procesul este foarte profund și cu un impact mare asupra înțelegerii, inclusiv a altor conflicte interioare sau probleme de viață.

Terapeuții relaționali și de familie folosesc adesea genograma ca instrument de evaluare și intervenție psihologică. În psihogenealogie care sunt instrumentele de bază?

Folosim același instrument de bază, doar că într-un mod ușor diferit. Arborele genealogic îmbogățit cu informații și date semnificative ale strămoșilor persoanei care dorește această explorare poartă numele de genosociogramă. Clientul este cel care își desenează arborele, și nu psihoterapeutul, asta poate fi considerată o altă diferență (!). Desenul și desenatul devin o mare sursă de informații în lucrul terapeutic, precum și declanșatoare de revelații pentru ceea ce va deveni procesul de vindecare. În genosociogramă contează toate informațiile: atât cele pe care persoana le cunoaște, cât și ceea ce nu știe despre familia sa extinsă, toate comportamentele pe care le are în timp ce desenează, întreruperile. Aici am dezvoltat un mod structurat de lucru pentru profesioniștii care vor să lucreze în domeniu. Le-am numit „niveluri de lectură ale genosociogramei“.

Care sunt costurile psihologice pe care le plătim dacă nu suntem dispuși să ne cunoaștem originile? 

Confuzie, tulburări de memorie, tristețe, furie, rigiditate, foame, nevoia de răzbunare, nevoia de a avea dușmani, rușine, eșec în evoluția noastră. Lista este inepuizabilă.

Călătoria eroului“ este un program psihologic despre rănile de familie și cum ajungem să le simțim prezența. Cum ne poate ajuta participarea la un astfel de workshop?

Programul pe care l-am creat într-o formă mult mai scurtă în 2009 a ajuns la maturitatea sa în forma pe care o are astăzi, cu nouă module. Călătoria Eroului este o serie de workshopuri terapeutice în care ne concentrăm în jurul unor teme transgeneraționale consacrate: numele primit la naștere și influența sa asupra vieții noastre, sindromul aniversării, doliile neîncheiate, secretele de familie etc. În fiecare modul explorăm câte o temă pentru a identifica dacă se regăsește în istoria familiei noastre, ca mai apoi să lucrăm cu tehnici terapeutice specifice pentru a le „vindeca“.

Am ales nouă teme, lucrând câte o temă pe lună pentru a trece simbolic prin procesul „construirii“ noastre intrauterine, în pregătirea pentru o nouă formă de „naștere“. Călătoria Eroului este un proces de dezvoltare personală, de lărgire a cadrului de referință în care gândim și, nu în ultimul rând, de schimbare comportamentală. 

Este vorba despre Eroul din noi, despre devenirea noastră ca persoane autonome (în adevăratul sens al cuvântului), parte dintr-o mare familie și despre Eroul strămoș în devenire pentru generațiile care ne vor urma, așa cum spunea prietenul meu, Mark Wetworth.

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0