skip to Main Content
Terapia (auto)ironiei

Terapia (auto)ironiei

Umorul reprezintă esența detașării de sine, mai ales atunci când gluma se referă la propria persoană. Capacitatea de a râde de noi înșine arată că putem fi detașați. Un moment de umor, de autoironie la timpul potrivit, ne poate ridica din nefericirea noastră, de multe ori autoimpusă. Când ne detașăm de noi înșine, putem să ne vedem și să ne acceptăm exact așa cum suntem. A fi capabili să ne detașăm de sine și de propriile greșeli este o abilitate, o calitate pe care, dacă nu o avem, ar fi bine să o cultivăm. Nimănui nu-i place să facă greșeli, dar toți greșim. Când ne recunoaștem greșelile personale și putem face haz de ele, totul pare mai simplu. Este în natura omului să greșească și, cu toate astea, preferăm să ne ascundem erorile, să ne ignorăm culpa și să ne apărăm atunci când greșim. Am fost învățați că a greși e ceva rușinos, că este un semn de slăbiciune.

Ironia necesită ca creierul să se gândească la cuvinte dincolo de sensul lor literal, ca atunci când vorbitorul vrea să spună ceva complet opus cuvintelor pe care le rostește. Autoironia însă ne ajută, ne sprijină, ne destresează. De vreme ce ironia este o sabie cu două tăișuri, atunci când este folosită la momentul nepotrivit sau cu persoana nepotrivită, ea poate afecta sentimentele celuilalt; însă, dacă este folosită inteligent, poate face pe oricine să râdă sau să zâmbească. În schimb, autoironia ne învață că, dincolo de greșeli, există o parte bună, mobilizantă, pe care ar fi bine să o luăm în calcul.

Sigmund Freud spunea că umorul este cel mai puternic mecanism de apărare. O mare parte din conceptul „mecanism de apărare“ a fost dezvoltată de fiica sa, Anna Freud, în cartea Eul și mecanismele de apărare. Și ambii psihanaliști au considerat că mecanismele de apărare sunt măsuri de protecție pe care le folosim în caz de anxietate, vinovăție și eșec. 

Să-ți păstrezi umorul în fața adversității reprezintă un mecanism de apărare foarte util. Împărtășirea unei experiențe traumatizante într-un mod care să ofere o ameliorare comică ar putea fi exact ceea ce avem nevoie. Acest mecanism poate fi un indicator al recuperării psihologice. S-a constatat că râsul reduce cu adevărat suferința. Chiar și râsul nervos este o formă a acestui mecanism de apărare. Multora ni se pare bizar când cineva râde la vederea unui accident teribil sau chicotește când un vechi prieten își mărturisește brusc dragostea nefericită. Acesta e, de fapt, un răspuns fiziologic care – deși inadecvat din punct de vedere social – protejează persoana de a se confrunta cu niște emoții incomode.

Folosirea creativității pentru a le povesti oamenilor niște situații jenante face ca râsul să pătrundă în atmosferă. Iar când cineva râde, ceilalți nu se vor mai simți speriați sau anxioși. Râsul poate fi cel mai bun medicament, iar una dintre cele mai importante lecții pe care o avem de învățat sau de aprofundat este aceea de a învăța să râdem de noi înșine.

Umorul, optimismul, râsetele și dragostea sunt universale și nu-i necesar să știm o altă limbă ca să comunicăm asta. Gramatica bucuriei este tot ce ne trebuie. – Lenny Ravich, directorul Gestalt Institute din Tel Aviv

Psihologia pozitivă notează faptul că umorul poate fi folosit pentru a-i face pe ceilalți să se simtă bine, să obțină intimitate sau să-și reducă stresul. Împreună cu recunoștința, speranța și spiritualitatea, simțul umorului face parte din setul de puncte forte pe care psihologii pozitiviști îl numesc „transcendență“. Toate acestea ne ajută să creăm conexiuni cu lumea și să dăm sens vieții. 

Este necesar pentru relaxarea minții să folosim, din când în când, fapte și glume jucăușe. – Toma dʼAquino, călugăr dominican, teolog, filozof

Pentru a învăța să râdem de noi înșine, este necesar să avem un sentiment bine dezvoltat al conștiinței de sine. Dar și mai important este să deținem un nivel ridicat al acceptării de sine. Dacă suntem norocoși și am crescut într-un mediu care a încurajat aceste abilități, este minunat. Dacă nu, trebuie să lucrăm zilnic pentru a le dobândi sau a le dezvolta. Acceptarea de sine înseamnă să înțelegem cine suntem cu adevărat, care sunt punctele noastre forte și care ne sunt slăbiciunile. Acceptarea de sine ne va ajuta să ne simțim confortabil în lume și să fim sinceri cu noi înșine.

Autoironia și umorul fac parte din setul de calități umane. Umorul nu este bun numai pentru sănătatea noastră fizică și emoțională, ci și fiindcă întărește relațiile cu familia, prietenii și colegii.

Există cercetări care arată că râsul ne poate îmbunătăți rezistența la boli, prin scăderea hormonilor de stres și creșterea numărului de anticorpi care luptă împotriva bolii. În plus, râsul poate ușura tensiunea fizică și ajută mușchii să se relaxeze.Ar fi minunat, dacă ne-am aminti întotdeauna să ne păstrăm zâmbetul, umorul și optimismul și dacă am învăța să ne privim cu detașare!

Simona Ioniță

Simona Ioniță este editorul AgentiaDeCarte.ro, autoare a trei cărți și blogger din 2008. Absolventă a Cursurilor Postuniversitare de Relații Publice, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea București). Pasionată de cărți, psihologie, teatru și călătorii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search
Back To Top
×Close search
Caută