fbpx
skip to Main Content

În ziua de azi, cel puțin la nivel internațional, există un „vibe“ legat de acest concept de mindfulness. În același timp, sunt deja mii de articole științifice care îi arată eficacitatea, precum și mai multe tipuri de programe, unele deja bine sedimentate și cercetate (cum ar fi programele MBSR sau MBCT). 

De la apariție și până acum, mindfulness este un termen care descrie o stare de conștientizare deschisă, prin care putem observa chiar fluxul vieții. Cei care o practică ajung să devină mai conștienți de tot ceea ce se întâmplă în momentul prezent în sine și în jurul lor, reușesc să-și observe diferite gânduri și sentimente fără să fie dominați sau consumați de ele, ci, dimpotrivă, au capacitatea de a se conecta cu ele, de a realiza care este natura lor și chiar de a le susține în „spațiul inimii“ – adică de a conecta experiența pe toate nivelurile, atât mental, cât și sufletesc și chiar spiritual.

În plus, există și direcții terapeutice bazate pe mindfulness, precum ACT și DBT. De multe ori, ca psihologi, consilieri sau coachi alegem să aducem practici care ne ajută să dezvoltăm mindfulnessul, indiferent de abordarea pe care o avem. Însă mai degrabă mai repede decât mai târziu, descoperim că nu orice practică de mindfulness e potrivită pentru toți clienții și că fiecare poate răspunde diferit la diverse tipuri de practici. Așadar, în special la început – când e important ca cel care practică să găsească relevanța a ceea ce facem – putem experimenta cu una sau cu toate practicile de mai jos: 

Mindfulness pentru începători

1. Meditația de ancorare este una dintre primele practici de mindfulness, iar intenția acesteia este de a aduce și readuce atenția înspre un obiect al ei, precum respirația. Scopul aici nu este să împingem gândurile sau emoțiile care vin, ci doar să realizăm că acestea ne-au sustras de la obiectul atenției și, cu una din atitudinile de bază din mindfulness, cum ar fi bunătatea față de sine sau curiozitatea, să flexibilizăm atenția, readucând-o înapoi. 

Totuși, aici e important de menționat că nu toți oamenii se simt confortabil să se ancoreze în respirație, iar noile practici sensibile la traumă insistă pe acest aspect. Din experiența personală, pentru unii clienți, această ancorare poate fi chiar neliniștitoare. În acest caz, poți alege un alt obiect al atenției, precum sunetele (obiect exterior) sau o senzație din corp – cum sunt senzațiile din palme (obiect interior). Poți jongla cu aceste tipuri de obiecte ale atenției atunci când ghidezi meditațiile și poți analiza la final ce experiență a avut clientul, ce s-a schimbat, ce a rămas la fel pentru el. Mai multe detalii despre atenția pe respirație în workshopul gratuit despre aspectele esențial de conștientizat în ghidarea meditațiilor de tip mindfulness.

2. O altă metodă este mișcarea mindful. Atât adulții, cât și copiii pot să resimtă mai profund conectarea minte-corp în timpul mișcării, iar asta ajută la „embodiment“ – acest concept de a simți, efectiv, în corp experiența avută. De multe ori, avem tendința de a trăi mai mult în minte, în gânduri, rațiune, uitând că, de fapt, experiementăm această lume în primul rând prin simțuri; această conștientizare poate fi o sursă incredibilă de descoperire și transformare. Mișcarea mindful poate fi înlocuită și cu mersul mindful și, mai ales în contextul actual, poate fi cu ușurință integrată inclusiv în programul zilnic sau, de ce nu, în sesiunile de consiliere. 

℗PUBLICITATE



3. Scanarea corpului este una din primele practici care se învață în programele bazate pe mindfulness. O astfel de practică poate fi chiar plăcută, poate dura oricât intre 10 și 45 de minute, iar marele avantaj este că ajută la conectarea cu propriul corp. În plus, pune bazele flexibilizării atenției, astfel că, în loc să rămână blocată pe o mulțime de gânduri sau emoții, învățăm treptat să o redirecționăm și spre altceva, ce e deja aici, și anume senzațiile efective din corp. Fiind și destul de structurată, poate fi făcută cu ușurință și acasă.

Practica face diferența

Totuși, aceste practici au nevoie de ghidarea inițială a terapeutului sau coach-ului. Foarte puțini clienți ar putea să facă aceste practici de unul singur; doar după un ghidaj preliminar poate fi mindfulness practicat corect, pentru că altfel, clientul nu ar ști ce se facă atunci când s-ar lovi de dificultăți: de exemplu, când, în loc de respirație sau sunete, se „trezește“ că are o grămadă de gânduri și încearcă să le împingă. Însă asta nu este deloc ideea practicii mindfulness, ci dimpotrivă, intenția este de a conștientiza ce este în prezent și de a ne schimba, astfel, relația cu ce este deja aici.

Mai mult, după astfel de practici iscusit ghidate poate urma o discuție extrem de profundă despre experiența persoanei din fața noastră și despre cum o putem ajuta s-o transpună în viața sa de zi cu zi. Îmi place să spun că meditația mindfulness e ca un „laborator“ în care și exersăm un nou mod de a ne raporta la noi înșine, însă ni se și relevă în „slow-motion“ ceva ce era oricum acolo: un model de reacție automată, un impuls, o relație cauză-efect care pot aduce multă înțelegere și acceptare. 

În cazul în care intenționezi să afli mai multe despre ghidarea practicilor de mindfulness, vino la workshopul gratuit despre aspectele esențial de conștientizat în ghidarea meditațiilor de tip Mindfulness.

Adriana Spătaru

Adriana Spătaru este psiholog și trainer de mindfulness certificat în MBI (Mindfulness-Based Interventions) și MBSR (Mindfulness-Based Stress Reduction – program dezvoltat de Jon Kabat-Zinn). Articolele, programele și activitățile sale sunt disponibile pe mindfulpsychology.eu.

Back To Top
×Close search
Caută