Tu, ceilalți și importanța suportului social

Atunci când mă documentam pentru acest articol, un exercițiu de reflecție mi-a atras atenția și mi-ar plăcea să-l împărtășesc.¹ Încearcă să răspunzi la următoarele întrebări, înainte să citești mai departe:

• Cum ți-ai descrie viața? Ia-ți câteva minute și încearcă să te gândești și, poate, să și scrii câteva fraze despre modul în care s-a desfășurat viața ta până acum.
• Care au fost evenimentele majore?
• Ce anume e important pentru tine?

Acum, dacă ai făcut asta, întoarce-te la ce ai scris și observă de câte ori ai menționat oameni în acele fraze.

Trecem mai ușor prin probleme împreună și tot împreună facem față mai bine stresului. Am văzut cu toții cât de mult contează suportul social atunci când a început războiul din Ucraina, cât de mult a însemnat pentru acei oameni faptul că noi, împreună, ne-am mobilizat ca să îi sprijinim. De asemenea, ultimii doi ani ne-au permis să trăim și reversul. Pandemia a schimbat modul în care înțelegeam interacțiunile, iar singurătatea ne-a afectat starea psihică.²

Susținerea de care avem nevoie

Avem parte de suport social când ne simțim iubiți, apreciați, când credem că suntem persoane valoroase pentru ceilalți. Primim sprijin de la părinți, familie, prieteni, parteneri, chiar și de la animalele de companie. Acesta ne ajută să prosperăm, să găsim soluții și să facem față mai bine situațiilor stresante.¹

Nu există o singură formă de suport social. Cunoscând tipurile, putem evalua mai obiectiv dacă avem sau nu parte de el. Vorbim despre:

• Suport fizic, tangibil, care poate lua forma unui ajutor financiar la nevoie, a unor servicii sau bunuri.
• Suport emoțional, atunci când cei din jur sunt lângă noi în situații complicate, greu de gestionat și ne asigură că putem face față și că pentru ei contăm.
• Suport informațional, ce poate fi oferit de prieteni și familie. Spre exemplu, atunci când ne căutăm un loc de muncă sau când trecem printr-o procedură medicală și aflăm lucruri de la cei care au avut experiențe similare, acest lucru ne ajută.

Fiecare tip poate fi util, însă e important ca noi să percepem că ni se oferă susținerea de care avem nevoie.

Cum ne ajută susținerea celorlalți

• Suportul social poate scădea probabilitatea de a ne îmbolnăvi, poate grăbi recuperarea și reduce riscul de mortalitate în cazul bolilor grave.¹
• Acesta ne poate face mai aderenți la tratamentele medicale și poate crește șansele să ne adresăm medicilor când avem probleme.¹ O metaanaliză ce cuprinde studii derulate între 1948-2001 arată că aderența la tratament este mai mare în cazul pacienților din familii coezive și mai slabă în cazul acelora în care există conflicte nerezolvate.⁴
• Suportul social poate reduce răspunsul fiziologic la stres.¹
• Poate fi factor de protecție în depresie. Un review sistematic,³ publicat în 2016, arată că în cazul depresiei, sursele suportului social variază în funcție de vârstă. Cel parental e cel mai important în copilărie și adolescență, apoi urmează susținerea din partea  profesorilor și a familiei. Pentru adulți e important sprijinul emoțional, oferit de partenerii de viață, apoi cel venit din partea familiei și a prietenilor. La bătrânețe, contează susținerea oferită de soți, prieteni, dar este mai important suportul financiar decât cel emoțional. De asemenea, alte studii ^5,6,7 arată că cei care se confruntă cu depresie și percep suportul social ca fiind slab, au rezultate mai rele în recuperare și funcționarea socială. În depresie contează să nu fii singur și să ai relații de calitate, la fel și în cazul tulburărilor din spectrul anxios. Cei care percep ca au suport social raportează și o calitate a vieții mai bună.⁷

Cum să oferim și să primim sprijin

Alege tipul potrivit de suport în funcție de etapa de dezvoltare. În copilărie contează ca părinții să fie lângă noi, lucru ce ne influențează modalitățile prin care facem față stresului. Apoi, în fața stresorilor din viața de zi cu zi, partenerul de viață sau un prieten apropiat pare sursa potrivită de suport. Aceste tipuri de relații satisfăcătoare par să fie cea mai bună protecție în fața stresului. De asemenea, sprijinul comunității este un factor important, deoarece ne oferă sentimentul de apartenență, de sens, de coerență.

Oferă sprijin în acord cu nevoile persoanei. Dacă cineva caută un apartament și e nervos că nu găsește, e mai util suportul informațional decât cel emoțional. Dar dacă persoana are probleme în relația de cuplu, mai degrabă o susții emoțional decât să îi oferi ceva material. Suportul emoțional are efect mai bun dacă îl oferi celor de care ești foarte apropiat, iar cel informațional dacă este oferit de experți.

Evită relațiile care nu te susțin. Ele adaugă stresori în viața ta și afectează starea de sănătate mintală pe termen mediu și lung. Prea mult ajutor sau sprijin poate fi interpretat ca o dorință de control sau perceput ca o credință a ta că persoana e incapabilă. Întreabă oamenii (de) ce au nevoie și vezi apoi ce poți oferi.

Dezvoltă-ți abilitățile sociale și de comunicare. Asta te ajută să îți verbalizezi mai bine trăirile, dar și să primești  sprijin și să oferi, la rândul tău, susținerea necesară.

Noi, oamenii, nu suntem insule, avem nevoie unii de ceilalți, iar dacă intuitiv știm că suportul social ne face bine, aceste studii ne arată că ceilalți pot fi pentru noi resurse de protecție, în timp ce izolarea și singurătatea pot fi factori de risc pentru boală și predictori pentru starea de sănătate și pentru longevitate. Data viitoare când ai o problemă, nu ezita și discută cu cineva, iar dacă o persoană apropiată are probleme, fii acolo pentru ea și amintește-ți cât de mult au contat ceilalți pentru tine. 

---

Referințe:

1. Taylor, S. E., & Sirois, F. M. (2018). Health psychology. New York: McGraw-Hill Ryerson
2. Liu, S., Haucke, M. N., Heinzel, S., & Heinz, A. (2021). Long-term impact of economic downturn and loneliness on psychological distress: Triple crises of COVID-19 pandemic. Journal of Clinical Medicine, 10(19), 4596.
3. Gariepy, G., Honkaniemi, H., & Quesnel-Vallee, A. (2016). Social support and protection from depression: systematic review of current findings in Western countries. The British Journal of Psychiatry, 209(4), 284-293.
4. DiMatteo, M. R. (2004). Social support and patient adherence to medical treatment: a meta-analysis. Health psychology, 23(2), 207.
5. Wang, J., Mann, F., Lloyd-Evans, B., Ma, R., & Johnson, S. (2018). Associations between loneliness and perceived social support and outcomes of mental health problems: a systematic review. BMC psychiatry, 18(1), 1-16.
6. Moak, Z. B., & Agrawal, A. (2010). The association between perceived interpersonal social support and physical and mental health: results from the National Epidemiological Survey on Alcohol and Related Conditions. Journal of public health, 32(2), 191-201.
7. Alsubaie, M. M., Stain, H. J., Webster, L. A. D., & Wadman, R. (2019). The role of sources of social support on depression and quality of life for university students.International Journal of Adolescence and Youth, 24(4), 484-496.