În intimitatea gândurilor noastre, am putea recunoaște că mulți dintre noi suntem dependenți de telefoanele mobile și lesne le considerăm o extensie a mâinilor noastre. Cu toate acestea, rar se întâmplă să conștientizăm efectele nocive sau costurile pe care le plătim din cauza acestei dependențe. Un studiu apărut în publicația Brain and Behavior folosește rezonanța magnetică pentru a compara activitatea cerebrală a persoanelor ce suferă de această dependență (cu alte cuvinte, utilizează telefonul în mod excesiv) și a celor ce folosesc telefoanele în mod limitat, rezultatele raportând diferențe semnificative între cele două categorii. Utilizarea excesivă a telefonului generează schimbări semnificative atât în ceea ce privește rețelele neuronale ale creierului, cât și în dimensiunea comportamentală a personalității noastre. Cu alte cuvinte, obiceiul de a sta constant cu telefonul în mână ne poate transforma nu doar tiparele de acțiune, dar ne poate leza și controlul cognitiv.
Drept urmare, specialiștii au propus inclusiv o etichetă clinică, pentru a atrage atenția asupra gravității situației. Astfel că în marele manual de diagnostic al tulburărilor de sănătate mintală (DSM), apare tulburarea de jocuri online. Efectele excesului sunt clasificate în două mari categorii: reducerea materiei cenușii din creierul cefalic și afectarea procesării emoționale.
Potrivit site-ului psypost.org, un alt studiu semnificativ a fost realizat de Mike M. Schmitgen și Robert Christian Wolf, la Universitatea Heidelberg, folosindu-se de imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (MRI). Ei au recrutat 44 de participanți prin diverse mijloace (social media, flyere, reclame) și au format două grupuri, în funcție de evaluările psihologice realizate în prealabil: un grup de dependență de smartphone-uri (20 persoane, din care 14 femei) și un al doilea grup fără dependență de telefoane inteligente (24 persoane, din care 17 femei). Toți participanții au mai fost evaluați și din perspectiva depresiei, fiind urmăriți imagistic prin rezonanță magnetică de mai multe ori. Astfel, s-au remarcat asocieri între puterea rețelei neuronale și timpul petrecut pe dispozitiv, precum și dificultăți de somn. Cu toate acestea, este de menționat că eșantionul nu a fost unul reprezentativ, iar tulburările mentale ce ar putea avea un impact asupra funcționării neuronale nu au fost raportate de către participanți.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
De ce ne apropiem periculos de mult de telefon?
Dincolo de dovezile științifice din mediul de laborator, revenind la viața reală, este important să vedem lucrurile în profunzimea lor. Mi-a plăcut perspectiva pe care a adus-o în discuție psihologul clinician Anca Pavel, absolventă a programului de formare în psihoterapie al AMPP: „Bebelușilor născuți prematur, care sunt nevoiți să trăiască în incubator săptămâni sau luni de zile, li se dezvoltă mai repede creierul dacă sunt mângâiați măcar 10 minute pe zi. Bebelușii care nu sunt ținuți niciodată în brațe, pur și simplu mor. Iată cum, în esență, rezultatul acestor cercetări ne relevă cât de profund dependentă este ființa umană de contactul cu ceilalți. O dependență de care nu ne vom vindecaniciodată pe deplin, pentru că este integrată în funcționalitatea noastră.“
Refugiul în jocuri de noroc, realitate virtuală, consum de alcool, droguri sau orice altă substanță/obiect este un indicator sever pentru lipsa de satisfacție din relațiile interumane. Există inclusiv teorii explicative care ne spun că dacă nu ne este satisfăcută nevoia naturală de dependență interpersonală, suntem la un risc ridicat de a dezvolta o dependență disfuncțională. Asta înseamnă că atunci când mediul uman nu răspunde optim tendințelor umane de angajament social, vom alege din mediu obiecte sau comportamente care să ne îndeplinească nevoia înnăscută.
„Dependenții (dacă este să utilizăm astfel de etichete) sunt oameni subnutriți emoțional care, având parte de o insuficientă stimulare pozitivă în viața reală, au fost nevoiți să apeleze la hrană artificială. Până nu își recapătă accesul la sursa de hrană emoțională consistentă, ce se găsește exclusiv în relații de atașament sănătos, acești oameni pot doar înlocui un obiect al dependenței cu un altul“, completează Anca Pavel.
Astfel, nu de puține ori ne regăsim scrollând în social media, aproape obsesiv, fără o miză anume, ci doar pentru a ne distrage atenția de la emoțiile și trăirile pe care le avem. Sau pentru a umple golul afectiv care ne umbrește sufletul. Despre teoria golului și efectele acestuia asupra funcționării noastre psihologice și relaționale, puteți citi mai multe în bestsellerul Suflete de sticlă, semnat de psihologul Gáspár György.
Drept mijloc de revenire la viața firească de care mintea și corpul nostru au nevoie, specialiștii în sănătatea emoțională ne îndeamnă să contorizăm timpul petrecut pe dispozitivele inteligente și să începem să conștientizăm aceste nevoi neîmplinite pe care le reprimăm prin consumul de social media. Poate chiar să utilizăm un jurnal, care să ne ofere o radiografie a comportamentului faptic. Dar și ideea de a merge la terapie poate fi o alegere cu impact pozitiv major.
Relațiile de cuplu care suferă din cauza comportamentelor noastre inconștiente
Făcând un pas mai departe spre relațiile amoroase, adevărul este că nici acestea nu sunt ferite de toxicitatea excesului de telefoane inteligente. Putem observa cum, în lipsa unei comunicări față în față, unul sau ambii parteneri ajung să se refugieze în mrejele telefonului mobil. Absorbiți de volumul intens de informații și imagini, menite să ne deconecteze de omul de lângă noi. Evitarea este parte din repertoriul comportamental pe care-l folosim mulți dintre noi. Mai ales când vrem să ne ținem la distanță de o conversație dificilă. Sau atunci când nu vrem să avem de-a face cu emoțiile partenerului. Dar evitarea repetată și de durată ne înstrăinează și dezbină, fără nicio remușcare. Iar la finalul zilei ne întrebăm de ce suntem nefericiți și unde s-a evaporat iubirea noastră.
În loc să devenim sclavi ai tehnologiei și maeștri ai evitării, cred că ar fi mai înțelept să ne regândim purtarea, analizând ceea ce ne spun experții: „să punem în cuvinte îngrijorarea despre ce se întâmplă în relația noastră, felul în care ne simțim când partenerul se refugiază într-o lume din care noi nu facem parte, dorința de a afla de la el ce nevoi nu îi sunt împlinite în relație. Este important să ne asumăm de la bun început că am contribuit și noi într-un fel sau altul la această distanțare, în loc să aruncăm toată vina pe partener și/sau pe telefonul lui. O pleiadă de acuzații și critici doar ar turna gaz pe foc. Dacă avem o dorință autentică de a ne resuscita relația, e nevoie să ne concentrăm în primă fază pe refacerea parteneriatului: împreună am ajuns până aici, împreună am contribuit la crearea acestei situații, doar împreună putem repara fisurile“, spune partenera mea de dialog, psihoterapeuta Anca Pavel.
Telefonul mobil inteligent este necesar și la îndemâna oricui. Ceea ce merită interiorizat și silabisit este că acesta poate fi o unealtă folositoare, dar și una ce ne poate pune bețe în roate (atât emoțional, cât și psihic ori relațional). Este sănătos să conștientizăm aceste pericole și să nu uităm să trăim. Întrucât viața se întâmplă în spațiul real, unul pe care nicio aplicație, inteligență artificială ori alte găselnițe nu îl pot înlocui.