Tulburările de învățare se referă la întârzierea în dezvoltarea sau dezvoltarea nepotrivită a citirii (dislexie), scrierii (disgrafie), vorbirii și/sau a abilităților de calcul (discalculie). Aceste tulburări sunt cauzate de dezvoltarea deficitară a unor capacități, care se manifestă în mod diferit de la un copil la altul. Asta înseamnă că doi copii care prezintă tulburări de învățare pot întâmpina dificultăți foarte diferite.
De asemenea, este de menționat că aceste tulburări reprezintă o condiție cu care persoana va rămâne toată viața și care afectează aproximativ 7-10% din populație la nivel mondial (conform dislexia.ro).
Deși se pot manifesta prin simptome foarte variate, tulburările de învățare au în comun dificultatea copilului de a obține rezultate bune, chiar dacă există un nivel ridicat de inteligență și este alocat suficient timp învățării.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Cele mai frecvente tulburări de învățare
Dislexia este definită prin următoarele criterii: randamentul lexiei, adică precizia sau înțelegerea citirii, este semnificativ sub nivelul așteptat, corespunzător vârstei, aptitudinilor intelectuale și școlarizării copilului. Această perturbare interferează semnificativ cu performanța școlară sau cu activitățile cotidiene care necesită aptitudini lexice.
Disgrafia este tulburarea scrierii, care se manifestă prin tulburarea caracteristicilor grafomotorii, precum litere ilizibile, așezarea în spațiu, utilizarea literelor mari, viteza scrierii. Aceasta se manifestă prin tulburarea caracteristicilor fonologice ale limbii, precum gramatica, scrierea corectă și alcătuirea propozițiilor. Este necesară existența simultană a simptomelor mai sus menționate.
Discalculia este reprezentată de tulburarea procesului de învățare și de utilizare a noțiunilor matematice, a operațiilor și a tehnicilor de calcul.
Cum recunoști tulburările de învățare
Simptomele timpurii ale tulburărilor de învățare sunt variate, iar în cazul școlarului mic, simptomele devin din ce în ce mai evidente în clasele primare.
În cazul dislexiei, printre aceste simptome se numără:
℗PUBLICITATE
- citirea deosebit de lentă;
- citirea cuvintelor pe silabe sau pe litere, chiar și în urma numeroaselor exerciții făcute anterior;
- citirea pe litere sau pe silabe în gând și apoi pronunțarea cuvintelor în întregime, cu voce tare;
- multiple greșeli în citirea cuvintelor și a textelor;
- dificultăți de urmărire a textului în timpul citirii, precum și pierderea frecventă a rândului (chiar și atunci când este indicat cu degetul);
- ratarea unor propoziții sau a unor rânduri întregi din text;
- nesiguranță în utilizarea unor litere învățate;
- înțelegerea (doar) parțială a conținutului textului citit;
- incapacitatea aproape totală de a povesti conținutul textului citit și nevoia de ajutor pentru recunoașterea relațiilor din text;
- lipsa cititului de plăcere și evitarea pe cât posibil a acestei activități;
- refuzul cititului sau plânsul copilului în acest context;
- cititul greoi al copilului în fața celorlalți, de teamă că se va face de râs;
- oboseala rapidă în timpul cititului.
În cazul disgrafiei, copilul:
- face numeroase greșeli atunci când scrie;
- este nesigur în utilizarea unor litere învățate;
- are poziția și mișcările incorecte în timpul scrisului;
- ține mâna încordată în timpul scrisului;
- inversează direcția trasării liniilor;
- nu reușește să scrie pe linie;
- se orientează greu în pagină;
- scrie lent, greoi, incorect după dictare și omite sau schimbă litere și cuvinte, scrie de mai multe ori anumite cuvinte sau le inversează între ele;
- copiază greșit de la tablă;
- nu scrie folosind regulile gramaticale învățate;
- nu-i place să scrie și găsește cu greu motivația de a face acest lucru.
Printre simptomele comune în cazul discalculiei se numără:
- greutăți în efectuarea operațiilor de bază (adunare, scădere, înmulțire și împărțire), calculând lent și nesigur;
- incapacitatea de a învăța tabla înmulțirii, indiferent de numărul de repetări;
- învățarea dificilă a expresiilor și a regulilor matematice;
- dificultăți în recunoașterea și scrierea cifrelor;
- greșeli în scrierea după dictare și dificultate în citirea cifrelor scrise;
- dificultate în copierea cifrelor;
- dificultate în învățarea ordinii numerelor;
- încurcarea ordinii de efectuare a operațiilor;
- dificultate în efectuarea calculelor mintale;
- inexistența noțiunii de cantitate;
- omiterea, scrierea în locuri greșite sau schimbarea locului unor cifre în timpul rezolvării exercițiilor.
Copiii cu tulburări de învățare au nevoie de ajutor
Tulburările de învățare vin la pachet cu multe provocări pentru copil și de aceea este important să le identificăm corect și cât mai devreme. Atunci când copilul, indiferent de cât de mult se străduiește, nu poate ajunge la același nivel cu colegii săi, trăiește multă frustrare și tristețe, la care se adaugă adesea și tachinările din partea celorlalți copii. Toate acestea rezultă în stimă de sine scăzută, iar șansele ca lucrurile să meargă mai bine în viitor scad semnificativ dacă nu se intervine cu ajutorul potrivit, precum apelarea la tipuri de terapie create special pentru aceste tulburări.
De asemenea, prezența acestor tulburări de învățare reprezintă o situație foarte dificilă și pentru părinți, care, de multe ori, nu-și dau seama cum să-și ajute copilul și se simt vinovați și rușinați. Un diagnostic corect ajută atât copilul să înțeleagă ce i se întâmplă și să nu se simtă inferior, cât și pe părinți să se simtă mai puțin neputincioși, oferind ajutorul adecvat pentru a putea gestiona cât mai bine această condiție.
Bibliografie:
Eu citesc mai bine!, Gagyi Erzsebet, Crososchi Codruta, Cseh Agnes, Deak Gyorfi Emese, Fulop Gabriella, 2010
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
