skip to Main Content
Turnul De Control Al Imaginației

Turnul de control al imaginației

Mintea noastră e capabilă să își imagineze cele mai frumoase scenarii, dar și cele mai urâte coșmaruri. Suntem în mod inerent influențați de predicțiile și anticipările noastre despre ceea ce s-ar putea întâmpla. Vorbim despre fantezii și imaginație, dar, oare, care este granița dintre ele?

Fantezia ascunde un anume tip de dorință, de nevoie. Ea ne îndeplinește nevoia de a ne rupe de realitate. Fantezia este cea care se poate transforma în patologic. Fanteziile ne permit să construim lumi paralele, povești magnifice ca cele pe care le vedem în filme. Imaginația e spontană, ea reprezintă mesajul inconștientului. Cuvântul „imaginație“ vine de la cuvântul latin „imaginare“ și înseamnă „a forma o imagine sau a reprezenta“. Imaginația nu este opusul realității. În schimb, este un mijloc de adaptare la realitate. Ca atare, imaginația este esențială în viața reală. „Viața minții“ nu ar putea exista fără imaginație. Desigur, creativitatea ar fi imposibilă fără imaginație.

Imaginația este unul dintre aspectele cele mai importante ale ființei umane. Cuvântul „fantezie“ vine de la cuvântul grecesc „phantazesthai“ și înseamnă „imagine pentru sine“. O fantezie poate proveni din conflicte, frustrări sau dorințe, atunci când imaginația interacționează cu realitatea. O fantezie poate înlocui acțiunea sau poate deschide calea pentru o acțiune ulterioară. În termeni freudieni, fantezia permite ea însăși satisfacerea impulsurilor, servește ego-ul ca sistem de apărare sau preia funcțiile super-ego-ului furnizând imaginile pe care se bazează conceptele (sinele pe care-l proiectăm asupra altora).

℗PUBLICITATE


Ca parte a eforturilor noastre de a ne confrunta cu anxietăți copleșitoare, putem înzestra oameni și obiecte cu sensuri derivate din lumea interioară.

Se poate întâmpla să fim expuși riscului de a trăi prea mult în planul fanteziei – într-un joc video, cazinou sau într-o relație imaginară – și putem ajunge să plătim un preț prea mare pentru asta. Fantezia lucrează pentru noi sau împotriva noastră. O modalitate de a evalua impactul ei este să ne întrebăm dacă fantezia ne duce mai aproape sau mai departe de obiectivele noastre. Fantezia ne ajută să avansăm sau ne blochează?

Sigmund Freud considera că, atunci când viața pare tulburătoare, oamenii folosesc adesea fantezia ca pe o modalitate de a scăpa de realitate. Fanteziile ne ajută să explorăm alternative la situațiile cu care nu suntem mulțumiți, dar așteptările nerealiste ale îndeplinirii lor pot duce la pierderea contactului cu realitatea.

Cele mai multe fantezii servesc unui scop specific: pot fi distractive, distructive, înfricoșătoare sau, în cazul fanteziilor sexuale, incitante. Fanteziile despre obiectivele noastre specifice stimulează creativitatea, ne ajută să ne înțelegem mai bine nevoile și chiar să ne planificăm viitorul.

℗PUBLICITATE


În anumite tulburări mintale – cum ar fi tulburarea delirantă și schizofrenia – fanteziile pot fi confundate cu realitatea sau pot deveni prea rigide. Deși asemenea fantezii nesănătoase pot să provoace (și deseori chiar asta fac) probleme reale pentru persoanele care nu reușesc să distingă faptele de ficțiune, pentru marea majoritate a oamenilor, fanteziile sunt inofensive, oferindu-ne o evadare benefică din „aici și acum“.

Termenul „imaginație“, în înțelesul său obișnuit, sugerează imaginarul, creativitatea. Vorbim în acest fel de poeme, de opere de artă,  ca fiind „lucrări de imaginație“. Creația artistică e un efort conștient, care nu poate fi rezultatul mecanismului vieții obișnuite. Imaginația, în sens psihologic, ar putea fi numită „conștiința obiectelor“. Astfel, ne putem imagina o stea pe care nu o vedem; ne putem imagina o melodie pe care nu o auzim sau un miros pe care nu-l simțim de fapt. În mod obișnuit, imaginația constă în restabilirea excitațiilor senzoriale anterioare. În sensul normal al cuvântului, îi atribuim imaginației sensuri pozitive.

Albert Einstein a afirmat că imaginația este mai importantă decât cunoașterea: „Cunoașterea este limitată. Imaginația înconjoară lumea.“

Imaginația manipulează imagini, propoziții, concepte, emoții și senzații. Imaginația vine în multe forme, ea variind de la raționamentul științific la aprecierea muzicală, și se suprapune cu o serie de alte construcții cognitive, inclusiv credință, dorință, emoție, memorie, presupunere. Fără imaginație, nu ar exista metaforă, nici ironie, nici umor, nici trecut și nici viitor. Imaginația deschide nesfârșite posibilități și ghidează procesul de luare a deciziilor. Atât de multe dintre eșecurile și succesele noastre, sunt, de fapt, eșecuri și succese ale imaginației.

Imaginația ne oferă capacitatea de a vedea lucrurile din alte puncte de vedere și de a empatiza cu ceilalți. Imaginația ne extinde experiența și gândurile, permițând construcția personală a propriei viziuni asupra lumii, care ne reduce sentimentul de incertitudine. În acest fel, imaginația ne permite să creăm hărți mentale, menite a îndepărta ambiguitatea, în lipsa informațiilor concrete.

Tot ce vă puteți imagina este adevărat. – Pablo Picasso

Imaginația ne permite să ne depășim limitele. Viața are suișuri și coborâșuri, iar lucrurile nu se dovedesc a fi mereu așa cum ne dorim, însă imaginația ne ajută să găsim soluțiile potrivite pentru a merge mai departe.

Simona Ioniță

Simona Ioniță este editorul AgentiaDeCarte.ro, autoare a trei cărți și blogger din 2008. Absolventă a Cursurilor Postuniversitare de Relații Publice, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea București). Pasionată de cărți, psihologie, teatru și călătorii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută