skip to Main Content

Vorbim, în continuare, de mai bine de doi ani, despre pandemie, însă prea puțin ne preocupă alte lucruri care pun stăpânire cu pași repezi pe existența noastră. Mai exact, mă refer la dependența de ecranele albastre.

Perspectiva aceasta nu este doar a mea. Este observația mai multor specialiști care au concluzionat că este nevoie de un semnal de alarmă. Aceasta este și părerea Alinei Uricec, psiholog și psihoterapeut în echipa Paginii de Psihologie: „Ar trebui să ne îngrijoreze impactul negativ pe care statul în fața ecranelor (telefon, laptop, tabletă) îl are asupra creierului nostru și asupra funcționării noastre cognitive (aspect susținut deja de multiple cercetări)“ – ne avertizează psihologa.

Expunerea la ecrane ne face ușor de manipulat

Mimetismul social are rolul de a transmite generațional expresii faciale, cuvinte, grimase, ori abilități sociale și motorii, învățare și echilibrare emoțională. În lipsa acestora, etape semnificative din evoluția celor mici ajung să nu se mai realizeze adecvat, ducând la derapaje cognitive incontrolabile.

„Aceia dintre noi care sunt părinți și s-au informat despre subiect știu că expunerea la ecrane este dăunătoare pentru creierul copiilor, aflat în dezvoltare. De multe ori, însă, atât ei, cât și restul adulților, se consideră imuni la efectele utilizării excesive a internetului și a rețelelor de socializare sau, dacă observă efecte adverse le pun pe seama altor aspecte (stres, muncă în exces, insomnii, etc)“ – spune Alina Uricec, bazându-se pe experiența sa clinică din cabinetul de psihoterapie.

Adulții ajung să nu mai conștientizeze toate aceste gesturi pe care le fac, întrucât vremurile pe care le trăim ne expun la a fi bombardați, continuu, de notificări (fie că vorbim de aspecte ce țin de locul de muncă, ori de grupurile sociale din care facem parte, familie etc).

Ce ne spun cercetările este că atunci când suntem captivați de lumea online, anumite abilități care țin de cogniția socială și conectarea noastră cu ceilalți au de suferit. Aici intră aspecte precum conștientizarea de sine, capacitatea auto-reflexivă, creativitatea, procesarea relațiilor sociale, empatia. Acest lucru înseamnă, după cum ne explică Alina Uricec, că „începem să reacționăm la mediu cu minim de autoreflecție și gândire critică și astfel devenim vulnerabili cognitiv și mai ușor de manipulat. Mai mult, gradul nostru de empatie scade drastic, aceasta fiind una dintre explicațiile pentru nivelul de hate speech pe care îl întâlnim de multe ori pe internet și în rețelele de socializare“.

Lumina e ca un drog

LED-urile luminează ecranele de afișare ale dispozitivelor moderne (telefoane, televizoare, desktop-uri etc), ceea ce înseamnă că noi suntem expuși la tot ce înseamnă lumină albastră (lumina vizibilă de mare energie) în orele de veghe.

Potrivit site-ului theguardian.com, cercetările arată că expunerea ridicată la lumina albastră dăunează retinei animalelor, însă nu există dovezi că nivelurile actuale de expunere dăunează ochilor oamenilor.

Prof. Stuart Peirson (Institutul de Neuroștiință a somnului, Universitatea Oxford) susține că interesul pentru lumina albastră a început cu peste cincisprezece ani în urmă, „când am descoperit că există un tip de fotoreceptor în ochi care detectează lumina, dar pentru răspunsurile circadiene, mai degrabă, decât pentru răspunsurile vizuale“. Așadar, dincolo de fotoreceptorii noștri vizuali (celulele cu con și cu bastonaș), există și celule ganglionare retiniene fotosensibile răspunsurilor circadiene.

O modalitate fezabilă de a reduce luminile la domiciliu este să renunțăm cu o oră înainte de culcare la tot ce înseamnă dispozitive digitale și/sau să reglăm lumina ecranelor acestora, la o intensitate mai joasă. Tot prof. Peirson susține că lumina este un fel de drog ce poate fi folosit atât în scopuri benefice, cât și dăunătoare. „Punctul cheie este să știm când avem nevoie și în ce doză“ – explică specialistul.

Dacă, pe de-o parte, lumina albastră este benefică pe parcursul zilei, nu putem spune același lucru despre efectul ei pe parcursul nopții. Pe scurt, prezența luminii artificiale, în special seara, poate da peste cap ritmul circadian, afectând în mod direct somnul. Acest lucru poate avea repercusiuni asupra sănătății, fiind factor de risc pentru cancer, diabet, boli coronariene ori obezitate.

℗PUBLICITATE



Expunerea la lumină pe timpul nopții (adică suprimarea nivelului de melatonină, duce, automat, la o incapacitate de a ne odihni suficient. Astfel, lumina albastră trimite semnale creierului să se trezească, atunci când ar trebui să se relaxeze. Ceea ce este și mai puțin cunoscut este faptul că această lumină este extrem de nocivă pentru vederea, dar și pentru pielea noastră, având capacitatea de a accelera procesul de îmbătrânire prematură (prin deteriorarea fibrelor de colagen).

Adulții petrec, în medie, aproximativ 10 ore în fața ecranelor, expunere pe care medicii dermatologi o egalează cu douăzeci de minute petrecute în razele solare. Diferența dintre aceste două expuneri este aceea că lumina albastră poate provoca modificări la nivel celular. Procesul de îmbătrânire este rezultatul morții celulelor, titrează site-ul fastcompany.com.

Cercetătorii din cadrul Departamentului de Biologie Integrativă, de la Universitatea de Stat din Oregon, au reliefat că muștele de fructe ce au fost expuse unor cantități excesive de lumină albastră au cunoscut niveluri crescute de metaboliți ale propriilor celule, ceea ce a dus la moartea prematură a acestora.

Trei pași să scapi de dependență

Autorii studiului precizează că nivelul de expunere la luminile de tip LED este definitoriu în deteriorarea celulelor. Așadar, „evitarea expunerii excesive la lumina albastră poate fi o strategie bună antiîmbătrânire“. Totodată, calitatea somnului stă sub semnul întrebării, când vine vorba de lumina albastră. Mai precis, o expunere prelungită la poate stimula activitatea cerebrală afectând, în contrapartidă, secreția de melatonină, rezultând o calitate precară a somnului.

Așadar, nu putem să ne dezicem, în totalitate, de tot ce înseamnă tehnologie (cu implicațiile sale pozitive și negative, deopotrivă), însă ceea ce merită silabisit și interiorizat este faptul că este important să fim echilibrați în alegerile și acțiunile noastre. Psihoterapeutul de familie și cuplu Alina Uricec completează: „Dincolo de toate, este sănătos să înțelegem importanța autocontrolului și a nevoii de a avea un echilibru între viața noastră digitală și cea analogă“.

Pentru că mi-aș dori să aplic eu însămi aceste recomandări, am rugat-o pe Alina să ne lase câteva sfaturi utile, pe care să le putem aplica în viața cotidiană. Iată recomandările ei:

Controlează-te! Primul pas este să controlăm verificarea (Kimberly Young). Mai exact, ce avem de făcut este să oprim verificarea insistentă și constantă a telefonului (dacă vrei să știi de câte ori pe zi îți verifici telefonul există aplicații care contorizează acest lucru). Un studiu interesant, publicat în 2022, de către Reviews.org, arată că:

  • în medie, un american își verifică de 344 de ori telefonul pe zi (o dată la 4 minute); 
  • 47% dintre americanii de peste 18 ani se declară dependenți de telefon; 
  • 74% spun că nu se simt bine să plece fără telefon de acasă;
  •  70% dintre aceștia își verifică telefonul la maxim cinci minute după ce au primit o notificare. 

Setează limite de timp. Este recomandat să ne setăm limite de timp pentru navigarea pe internet și verificarea rețelelor de socializare. Fiind atât de ofertant și de plin de recompense, chiar dacă multe iluzorii, acest comportament a scăpat de sub control și avem nevoie să facem câteva schimbări. Mai exact, să reducem timpul petrecut în online, și să revenim mai mult în offline. 

Redescoperă viața reală. Pasul trei presupune să redescoperim viața reală, petrecând mai puțin timp în lumea cibernetică. Deconectează-te pentru a te reconecta − spune expertul Kimberly Young. Iar asta înseamnă să oprim dispozitivele la orele de masă și seara, și să ne conectăm cu noi înșine, cu prietenii și, mai ales, cu familia.

Asumare pentru schimbare

Mă numesc Bianca și sunt dependentă de social media și, implicit, de tot ce înseamnă lumină albastră. Dar, în același timp, conștientizez nevoia de a îmbunătăți aceste obiceiuri, prin pași mici și siguri, fără a pune o presiune suplimentară pe mine. În definitiv, ceea ce mi-aș dori ar fi să nu uităm că suntem stăpânii propriei persoane și avem responsabilitatea de a avea grijă nu numai de sănătatea noastră fizică, cât și de cea mintală, în egală măsură. 

Bianca Sîrbu - contributor senior, jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută
Coșul de cumpărături
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0