A venit vacanța și mulți dintre noi caută să se desprindă de agitația caracteristică vieții de zi cu zi. Alegem să mergem singuri, cu prietenii sau cu familia, în orașe noi sau în locuri din natură. Ne dorim să treacă timpul mai lent și să avem momente în care să ne bucurăm de liniște, de frumos și de oamenii dragi nouă. Totuși, mulți nu știu cum să creeze aceste momente mult visate. Le este dificil să o ia mai încet și, deseori, nu știu cum să controleze cantitatea de stimuli de care se înconjoară. Unii dintre noi ajung chiar să simtă o anumită stare de plictiseală sau un disconfort, atunci când nu sunt bombardați constant cu noi informații, când nu sunt conectați la rețelele de socializare sau când nu pot folosi telefonul pentru a-și distrage atenția, reglându-și astfel emoțiile negative.
Efectul mediilor digitale asupra funcționării psihologice
Unul dintre lucrurile care au funcționat pentru mine, lucru pe care-i încurajez și pe clienții mei să-l aducă în vacanțele lor, este limitarea accesului la mediile digitale (telefon mobil, laptop, internet etc.). La nivel mondial, 4,57 miliarde de persoane au acces la internet. Suntem din ce în ce mai dependenți de tehnologie și este evident că modul în care funcționează creierul nostru și felul în care ne comportăm se schimbă de la o generație la alta. Cred că mediile digitale ne îmbunătățesc calitatea vieții, dar sunt și un factor important implicat în apariția unor probleme psihologice, a căror rată de incidență crește tot mai mult la nivelul populației.
Avantajele utilizării mediilor digitale sunt date de accesul rapid la informație și de accesul la informație de calitate – dacă ne-am dezvoltat abilitatea de a filtra informația găsită online. Un alt avantaj este faptul că putem forma și dezvolta relații sociale cu prieteni sau cu membri ai familiei aflați la mare depărtare. Putem colabora sau desfășura proiecte profesionale, la mare distanță față de locul geografic în care ne aflăm. Putem accesa cursuri online și putem învăța lucruri noi, depinzând tot mai puțin de calitatea educației pe care o avem în zona noastră. Putem avea acces la servicii de telemedicină sau putem găsi un psihoterapeut care lucrează online și astfel putem beneficia de serviciile oferite de acești profesioniști din domeniul sănătății, chiar dacă ei nu se află în localitatea noastră. Avem studii care ne arată că persoanele cu vârsta de peste 65 de ani pot, cu ajutorul mediilor digitale, să-și antreneze atenția și memoria. Aceste antrenamente duc la scăderea vitezei cu care se degradează procesele psihice vizate.
Dezavantajele utilizării mediilor digitale sunt: riscul de a dezvolta dependențe de internet sau jocuri; afectarea limbajului; afectarea capacității de a citi și de a înțelege texte; afectarea funcțiilor executive; afectarea atenției, a memoriei și a capacității de a ne concentra și efectele negative pe care le observăm în plan socio-emoțional. Utilizarea extremă a rețelelor sociale poate duce la creșterea riscului de anxietate, la reducerea numărului de interacțiuni sociale reale, la o lipsă de abilități de socializare și empatie și la dificultăți în a face față singurătății.
Mediile digitale favorizează afectarea limbajului prin alterarea capacității de a citi sau de a înțelege texte. Acest efect este cu atât mai evident cu cât accesul la ecrane are loc mai de timpuriu în viața unei persoane – mai ales în copilărie și adolescență, când creierul se află în plin proces de dezvoltare.
Un studiu realizat cu ajutorul RMN-ului funcțional ne arată faptul că acei copii care au petrecut mult timp în fața ecranelor, în primii ani de viață, au legături mai slabe între aria Broca și aria Wernicke (aceste arii din creier sunt implicate în înțelegerea și dezvoltarea limbajului). Pe lângă aceasta, studiul ne arată că, cu cât copiii stau mai mult în fața ecranelor, cu atât funcțiile executive și motrice sunt mai slab dezvoltate. Funcțiile executive se referă la abilitatea de autocontrol care este puternic afectată de accesul la conținuturi pe care trebuie să ne fixăm atenția foarte puțin timp. Vedem o degradare a funcțiilor motrice, pentru că, de regulă, copiii care stau mult în fața ecranelor petrec puțin timp fiind implicați în activități fizice.
Recomandările forurilor specializate în sănătate
Îngrijorate de aceste efecte, Organizația Mondială a Sănătății și Academia Americană de Pediatrie au venit cu recomandări cu privire la durata pe care un copil ar trebui să o petreacă în fața ecranelor și la tipul de activități pe care ar trebui să le desfășoare în fața dispozitivelor.
℗PUBLICITATE
Organizația Mondială a Sănătății (WHO) recomandă ca:
- Copiii sub un an să nu petreacă timp absolut deloc în fața ecranelor.
- Copiii mai mici de patru ani să nu petreacă mai mult de o oră pe zi în fața ecranelor.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă ca:
- Bebelușii sub 18 luni să nu petreacă timp deloc în fața ecranelor, excepție făcând timpul petrecut cu rudele în convorbiri video online.
- Între 18 și 24 de luni este recomandat ca copiii să petreacă sub o oră pe zi în fața ecranelor, iar în acea oră trebuie să vizioneze conținut educațional, potrivit vârstei, iar timpul petrecut în fața ecranelor trebuie să fie alături de un adult.
- Copiilor cu vârsta cuprinsă între doi și cinci ani li se recomandă să petreacă sub o oră pe zi în timpul săptămânii și maxim trei ore pe zi în weekend, în fața ecranelor. Conținutul trebuie să fie educațional și interactiv.
- Între șase și 15 ani, este recomandat copiilor să petreacă mai puțin de două ore pe zi în fața ecranelor, vizionând conținut educațional sau recreațional.
Și calitatea conținutului, nu doar cantitatea, contează
Adevărul este că creierul nostru suferă anumite modificări ca urmare a interacțiunii cu mediile digitale, iar acest lucru influențează atât structura, cât și funcționarea creierului. Din păcate, studiile publicate până în acest moment nu sunt studii longitudinale, care să fi măsurat cu atenție cum anume petrec persoanele timpul online. Modul în care alegem să petrecem timpul online este cel puțin la fel de important ca și cantitatea de timp investit în acest sens. Nu știm dacă aceste modificări reprezintă adaptări ale creierului sau dacă creierul favorizează dezvoltarea unor zone sau ale unor rețele neuronale, în detrimentul altora. Ceea ce știm însă, din modul în care funcționează creierul, este că, în rețelele care sunt activate frecvent, sinapsele (legăturile dintre neuroni) devin tot mai bune, în timp ce legăturile folosite rar devin mai slabe (sunt mielinizate mai slab) sau chiar dispar (pruning sinaptic).
Mai puțin este mai bine
Dacă simțim că suntem afectați de utilizarea dispozitivelor și a ecranelor, ceea ce putem face este să încercăm să le folosim tot mai puțin, evitând platformele sau conținuturile care se schimbă foarte frecvent. În plus, este bine să evităm multi-taskingul (angajarea în mai multe activități simultan). Un alt lucru important este să includem în viața noastră tot mai multe activități care favorizează concentrarea atenției pe un singur lucru. Putem practica meditația, mindfulness, putem citi, putem cânta la un instrument sau cu vocea, putem desena, putem face sport, ne putem plimba fără elemente care să ne distragă atenția, ne putem bucura de timpul cu cei dragi, fiind 100% atenți la ei și prezenți.
Referințe:
Korte, M. (2020). The impact of the digital revolution on human brain and behavior: where do stand?. Dialogues in clinical neuroscience, 22(2), 101-111.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
