Trăim într-o societate a like-urilor și a numărului de urmăritori. În lipsa acestor două variabile, viața este, teoretic, ca și inexistentă. Ne expunem viețile, 24/7, în cel mai extravagant fel posibil, din dorința de a atrage cât mai mult atenția și a ne gâdila, în contrapartidă, orgoliul, fără să ne punem întrebarea: „Care este nevoia din spatele acestei dorințe de a fi validați? Cum putem să ne facem loc într-o societate care ne îndeamnă la perfecțiune?“
În goana spre atingerea normelor impuse de mediul în care trăim, ne mirăm atunci când observăm foarte multe persoane care apelează la nenumărate intervenții estetice, la interminabile diete drastice și ne interesează mai puțin ceea ce contează, de fapt, dincolo de „carcasă“ (cum se simt acei oameni în pielea lor, ce-i determină să recurgă la astfel de gesturi pentru a se simți mai bine).
În perioada contemporană, etichetarea, arătatul cu degetul, stereotipia ori stigmatizarea sunt elemente comun întâlnite, tendința de a judeca alți semeni de-ai noștri, fiind una extrem de ridicată. Dincolo de empatie, compasiunea ar trebui să ne îndemne să săpăm în interiorul acestor răni emoționale, pe care unii dintre noi încearcă să le panseze apelând la diverse schimbări fizice, când, de fapt, problema reală este în altă parte.
Cu toate acestea, avem motive să mai credem în normalitatea (percepută la nivelul simțului comun), întrucât aceasta își face loc și își câștigă supremația, in ciuda tuturor filtrelor folosite în exces. Este și cazul lui Ellie Goldstein, o tânără în vârstă de 18 ani, originară din Ilford (Essex, Marea Britanie), care, în ciuda faptului că are sindrom down, s-a încăpățânat să trăiască o viață normală, să danseze (la nivel profesionist) și să-și vadă visul cu ochii (acela de a fi iubită de public), ajungând una dintre cele mai cunoscute modele Gucci.
Și-a dorit dintotdeauna să cunoască faima și să devină model, motiv pentru care niciodată nu s-a considerat a fi diferită de ceilalți. Astfel că, la doar 15 ani, Ellie a semnat un contract cu Zebedee Management (o agenție de talente, creată pentru a crește reprezentarea persoanelor care până acum au fost excluse în mass-media). Timpul a trecut în favoarea sa și, de curând, a ajuns să se lanseze printr-o campanie Gucci Beauty (al cărei laitmotiv a fost autenticitatea și frumusețea neconvențională) pentru un produs mascara (intitulat L’Obscur), urmând ca, prin parteneriatul cu Vogue Italia, Ellie să se regăsească și în paginile renumitei revistei.
Directorul de creație Gucci, Alessandro Michele susține că numele produsului a fost ales întrucât „echilibrează farmecul și misterul“. Totodată, Michele mai precizează că a „proiectat acest rimel pentru o persoană autentică, ce folosește machiajul pentru a-și spune povestea despre libertate, în felul său“.
Succesul său a fost unul fulminant, fotografia cu Ellie (realizată de către David PD Hyde) înregistrând, pe pagina Gucci, 80.000 de aprecieri, devenind astfel cea mai apreciată postare realizată vreodată. Totodată, merită precizat că, potrivit site-ului abcnews.go.com, în februarie, fotograful londonez David PD Hyde și artistul multidisciplinar Catherine Servel au fost selectați dintr-un lung șir de opțiuni.
Însă drumul lui Ellie în lumina reflectoarelor nu s-a oprit aici. După apariția sa în campania menționată anterior, acesta s-a regăsit și în National Potrait Gallery din Londra, a dansat la Opera House, și a apărut în diferite campanii publicitare.
Pofta de viață, pozitivismul și dorința de a-și depăși condiția au ajutat-o să distrugă barierele stigmatizării. Ea ne-a arătat că, în realitate, suntem toți egali.
Dincolo de faptul că are o voință fantastică, aceasta îi susține pe semenii ce nu au încredere suficientă în ei înșiși, sfătuindu-i: „Fiți voi înșivă și nu vă faceți griji pentru ceea ce gândesc oamenii despre voi.“
Educația, stilul de parentaj și imboldul dat pot face ca persoanele ce, aparent, au un start negativ în viață să nu sufere, ci să prindă mai mult curaj în a-și croi un drum propriu. Este de datoria noastră morală să avem grijă de copiii noștri – atât fizic, cât mai ales psihic. Este necesar să le arătăm că fericirea este mai mult decât un aspect exterior intact și că adevărata strălucire și împlinire pornește din interior. Dacă fiecare dintre noi i-ar preda copilului său, constant, lecția acceptării, toleranței și fair play-ului, poate tabloul problemelor emoționale ar arăta într-un mod diferit.