Să scrii despre depresie – spunea Andrew Solomon în fundamentala sa lucrare Demonul amiezii. O anatomie a depresiei – e un lucru dureros, trist, solitar și stresant. Să inviți oamenii să scrie despre propria depresie e doar un lucru stresant, căci nu știi cu ce fel de experiențe și, mai ales, cu ce disponibilitate și curaj al mărturisirii te vor întâmpina.
Ideea îngrijirii unui volum colectiv, în care personalități din artele și showbizul românesc să spună povestea propriei lupte cu depresia, anxietatea, fobia, adicția și ceilalți „demoni ai amiezii“, a venit în urma colaborării mele cu Raluca Bejenariu și Teodora Popescu, terapeute și cofondatoare ale Romanian Mental Health Film Festival de la Iași (www.rmhffest.ro). Așa ceva – să vorbești într-o carte la persoana întâi despre propria tulburare mintală – nu se mai făcuse la noi, iar depresia era, și este încă, o afecțiune umbrită de suspiciune, ignoranță, prejudecăți, stigmatizare. Când ne-a venit ideea, eram toți trei, în egală măsură, entuziasmați și temători că demersul nostru nu va fi dus la capăt.
Depresia s-a dovedit, pentru unii, un teritoriu închis, imposibil de explorat și de descris
În timp ce lucram la Cartea depresiilor, în primăvara anului 2024, adică exact acum un an, am descoperit deopotrivă că este mai ușor decât m-aș fi așteptat, dar, într-un anume fel, mai greu decât mi-aș fi imaginat.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Puțini dintre cei pe care i-am căutat, întrebându-i dacă ar putea contribui la un asemenea volum, m-au refuzat din prima. În general, am simțit imediat interesul de a vorbi despre ceea ce cu greu se poate vorbi. Însă nu toți cei care au promis să scrie au și reușit s-o facă. Prinși în actul confesiunii de a-și expune coșmarurile în public, unii s-au răzgândit ori au descoperit că întâmpină dificultăți în a găsi limbajul propriei suferințe. Depresia s-a dovedit, pentru unii, un teritoriu închis, imposibil de explorat și de descris. Dintre cele 60 de persoane cu care am vorbit la telefon despre posibilitatea de a scrie despre propria luptă cu depresia, în cele din urmă au răspuns invitației 24.
Depresia a existat dintotdeauna – sub diferite nume, înfățișări și manifestări –, amploarea ei temporală și geografică făcând-o, contrar impresiei generale, una dintre cele mai vechi, mai statornice și mai evocate afecțiuni ale omenirii: încă de acum două mii de ani, Hippocrate îi descria simptomatologia. Depresia nu este nicidecum o boală a secolului modern și, cu atât mai puțin, a unei anume categorii de oameni.
℗PUBLICITATE
Absolut nimeni nu este ferit de dispariția bucuriei, a iubirii, a voinței de a trăi
De ce artiști de succes și personalități publice? Tocmai pentru a arăta că nimeni, absolut nimeni nu e ferit de diminuarea și neînțelegerea de sine, de dispariția bucuriei, a iubirii, a voinței de a trăi. Dacă arta poate fi o expresie și, prin asta, o supapă a suferinței, a acelei „nebunii, melancolii, panici inerente faptului de a fi om“, asta nu înseamnă că artiștii nu se regăsesc, în ciuda succesului profesional, în imposibilitatea de a-și stăpâni corpul, inima și mintea sau în confuzia de a face față vieții exterioare.
În plus, cele trei scopuri ale acestor confesiuni au fost de a contribui la conștientizarea amplorii și a diversității suferințelor lăuntrice, de a slăbi povara stigmatului bolii mintale și de a oferi un sentiment de solidaritate. Căci, citind aceste exerciții de umilință, onestitate și îndârjire, cititorii vor descoperi experiențe pe măsura, înțelegerea și consolarea fiecăruia, vor găsi inspirație pentru voință, curaj și speranță.
Nu în ultimul rând, Cartea depresiilor – 24 de confesiuni despre tristețe, teamă, disperare și alți demoni are și un scop caritabil: veniturile realizate din vânzări sunt donate Asociației Addictless din Suceava care oferă, prin ședințe de psihoterapie gratuite, susținere și sprijin copiilor ai căror părinți se luptă cu o dependență.
P.S. Au scris în Cartea depresiilor: oamenii de televiziune Dana Deac, Andreea Raicu și Cătălin Ștefănescu, actorii Aida Economu, Iulia Lumânare, Mela Mihai, Cosmin „Micutzu“ Nedelcu, Katia Pascariu și István Téglás, coregrafii Andrea Gavriliu și Răzvan Mazilu, regizoarele sau producătoarele de film Oana Giurgiu, Iulia Rugină și Ada Solomon, muzicienii Dan Byron (Urma, Kumm, Byron), Mihai Dobre (Șuie Paparude) și Luiza Zan, artiștii vizual Nicolae Comănescu, Suzana Dan, Lia Perjovschi și Roman Tolici, jurnalista Alexandra Furnea, biologul Alexandru N. Stermin și antreprenorul cultural Ștefan Teișanu.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
