Viziuni – vol. 1
Prețul inițial a fost: 99,00 lei.73,26 leiPrețul curent este: 73,26 lei.
Note ale seminarului susținut între 1930 și 1934 de C.G. Jung
Autor: C.G. Jung
Mai sunt disponibile: 1 buc.!
Descriere
În toamna anului 1930, la numai câteva luni după încheierea seminarului despre analiza viselor, Jung propune auditoriului său studierea „imaginilor inconștiente“ ale frumoasei și talentatei Christiana Morgan, procedeu cunoscut sub numele de imaginație activă. Prelegerile urmăresc dezvoltarea funcției transcendente din vise și viziuni, formarea imaginilor, plastice, mustind de energie, înlănțuirea acestora dezvăluind unirea perechilor de contrarii și, deci, parcursul procesului de individuație. Notele de seminar, care au circulat mult timp într-un cerc restrâns, ne permit să pătrundem în această fascinantă lume a inconștientului colectiv, unde pentru orice sus există un jos și unde orice exagerare din viața diurnă se reflectă, ca într-o oglindă răsturnată, arătându-și reversul. Se crează, astfel, o punte cu rol vindecător între conștiința scăldată în lumină și partea adesea uitată în umbră a psihicului uman. Circumambulând materialul inconștient al pacientei sale, Jung face apel la mitologie, religie, artă, literatură, reușind, și de această dată, să ofere cititorului adevărate nestemate ale erudiției sale remarcabile.
„Adesea, atunci când o viziune are tendința de a rămâne statică, dacă te concentrezi asupra ei, începe să se miște sau să vorbească. Ea ar putea rămâne tăcută și mută, dar, dacă te concentrezi suficient, imaginea începe să vorbească. Cu cât te concentrezi mai mult asupra acelei energii creatoare, imaginea, cu atât mai mult o însuflețești cu viață reală.“ — C. G. Jung
Informații suplimentare
Nr. pagini: | |
---|---|
Dimensiuni: | |
Format: | |
ISBN: | 978-606-40-0547-2 |
Titlul original: | Visions: Notes of the Seminar Given in 1930-1934 by C.G. Jung. Part 1 |
Traducerea: | |
Data publicării: |
Carl Gustav Jung (1875–1961), psiholog și psihiatru elvețian. Născut la Keswil (cantonul Thurgau), a făcut studii de medicină generală și psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicina din Zürich, și medic-șef la clinica psihiatrică universitară Burgholzli.
S-a consacrat însă precumpănitor psihoterapiei clinice și, concomitent, cercetării experimentale și teoretice. În 1904 întemeiază la Zürich un laborator de psihopatologie experimentală, valorificând observații personale și descoperiri în domeniul asociațiilor verbale normale și patologice, al demenței precoce și al complexelor.
Între 1907 și 1912 colaborează intens cu Freud, atras în special de cercetările acestuia legate de isterie și de vise. Ruptura cu Freud, provocată mai cu seamă de rigiditatea concepției acestuia, înseamnă pentru Jung angajarea fermă pe un drum propriu. Ea îl va duce la elaborarea unui sistem autonom de gândire, axat pe reintroducerea spiritului ca dimensiune fundamentală a ființei și pe un ansamblu de concepte noi, deduse în temeiul unei îndelungate și vaste experiențe clinice. Între 1921 și 1938 întreprinde călătorii de studii în Africa de nord, în lumea arabă, la indienii pueblo din Arizona, în Kenya, Uganda și India. În 1935 este ales președinte al proaspăt întemeiatei „Societăți elvețiene pentru psihologie și domeniile conexe“. În 1944 i se creeaza la Basel o catedră de „psihologie medicală“. În 1948 se înființează la Zürich institutul care îi poartă numele, iar în 1958, inspirată de cercetările sale, „Societatea internațională de psihologie analitică“.
Ultimii ani de viață și-i petrece la Bollingen, lângă Zürich, locuind în faimosul turn, unde își redactează și parțial își dictează memoriile. La câteva luni după moartea lui îi apar memoriile, Erinnerungen, Traume, Gedanken consemnate și editate de Aniela Jaffe.
Scrieri:
Uber die Psychologie der Dementia praecox (1907)
Wandlungen und Symbole der Libido (1912)
Psychologische Typen (1921)
Die Beziehungen zwischen dem Ich und dem Unbewusten (1928)
Psychologie und Religion (1940)
Uber die Psychologie des Unbewusten (1943)
Psychologie und Alchemie (1944)
Die Psychologie der Ubertragung (1946)
Antwort auf Hiob (1952)
Synchronizitat als ein Prinzip akausaler Zusammenhange (1952)
Ein moderner Mythus (1957)
Georgiana –
O carte interesantă și informativă, merită citită.