Misterioasă, grațioasă și extravagantă prin modul său de a gândi, Elisabeth Amalia Eugenia von Wittelsbach, cunoscută, mai degrabă, sub numele Sisi, era o femeie cu mult înaintea vremurilor ei. Un spirit plin de viață, care tânjea după libertate și independență ‒ singurele două lucruri interzise unei embleme regale. Devenind împărăteasă a Austriei, după căsătoria cu împăratului Franz Joseph, Sisi a parcurs un drum plin de obstacole, până să câștige admirația poporului ei, și mai apoi fascinația întregii planete.
Palatele Hofburg și Schönbrunn, din Viena, unde a locuit împărăteasa, cât și trilogia cinematografică Sisi (1955-1957) au fost și sunt magneți puternici pentru cei care doresc să afle mai mult despre viața împărătesei; deși consider că aceste surse ilustrează, mai degrabă, o imagine de basm. Pentru mulți fani, imaginea, atitudinea sau viața prezentate în trilogia Sisi sunt confundate cu realitatea împărătesei Elisabeta, ei uitând, adesea, că acestea sunt doar niște filme artistice, al căror scop a fost să readucă speranța oamenilor după cel de-al Doilea Război Mondial.
Aceste pelicule, care au făcut istorie, au avut și un rol economic foarte important, în special pentru Austria, imaginea împărătesei, reală sau nu, fiind una dintre atracțiile cele mai importante pentru turiștii din întreaga lume. Din păcate, portretul ei nu este întâlnit doar în muzee, ci și pe tricouri și magneți made in China, chibrituri, bomboane sau napolitane, alimentând mirajul și fascinația turiștilor.
Detalii mai puțin știute despre împărăteasa Sisi
Pierderile care i-au amărât sufletul – De-a lungul istoriei, problemele de sănătate mintală au fost experimentate nu numai de cetățenii de rând, ci și de către membri ai regalității, precum Sisi. Se pare că viața strictă, eticheta curții și izolarea au făcut-o să sufere de „melancolie“, termen folosit în acele vremuri pentru ceea ce astăzi numim stări depresive. Dezvoltarea depresiei a fost, fără îndoială, cauzată de interdicția de a avea grijă de primii ei trei copii (aceștia fiind luați în grija mamei regelui), iar, mai apoi, de pierderea a doi dintre cei patru copii. În anul 1998, o companie de medicamente chiar a introdus în notațiile studiilor lor termenul sindromul Sisi.
Câte trei ore pe zi pentru îngrijirea părului – Părul lung, până la genunchi, rămâne și astăzi una dintre cele mai fascinante trăsături ale împărătesei. Conform lui Fanny Angerer, cea care se ocupa zilnic de părul lui Sisi, erau necesare până la trei ore pe zi, pentru îngrijirea și coafarea podoabei capilare. În plus, o dată la trei săptămâni, părul era spălat și i se aplica un tratament din ou și coniac. Activă de felul ei, în timpul petrecut pentru aranjarea părului sau alte tratamente cosmetice, Sisi lua diverse lecții de limbi străine cu tutorii ei.
Un altfel de me time, scriind poezii și învățând limbi străine – Pentru că în acele vremuri, educația nu era importantă pentru femei, și pentru că planul inițial al familiei ei a fost ca sora ei mai mare să devină împărăteasă, Sisi nu a fost pregătită și educată pentru rolul de conducător. Cu toate acestea, după căsătorie, a făcut eforturi considerabile, pentru a remedia această lacună, dezvoltând un interes deosebit pentru limbile străine, istorie, filosofie, literatură și poezie.
Viciile ce nu ignoră nici simbolurile regale – Unul dintre lucrurile puțin știute despre împărăteasa Elisabeta este că aceasta a fumat, o perioadă de timp. Întrucât a fost în mod constant la dietă și preocupată de a rămâne tânără, e posibil ca fumatul să o fi ajutat să suprime senzația de foame. Gândindu-ne la problemele întâmpinate la curtea regală și interzicerea de a se implica în luarea deciziilor importante, fumatul poate fi un simbol de rebeliune, protest sau un act de sfidare. Deși fumatul era un obicei popular în Viena, nu era acceptabil pentru o femeie, cu atât mai puțin pentru o împărăteasă.
℗PUBLICITATE
De la tutun la cocaină – Deși astăzi sună șocant, consumul de cocaină era destul de obișnuit în acele vremuri. Pe la mijlocul secolului al XVlll-lea, chimistul german Albert Nieman a reușit să izoleze ingredientul activ al frunzei de coca, acesta observând că substanța albă îi făcea limba să se simtă amorțită. Comercializat drept tratament pentru durerile de dinți, depresie, alcoolism, impotență și alte afecțiuni, acest stimulent nou, cu acțiune rapidă și un preț relativ ieftin, a fost îmbrățișat în grabă de către companiile farmaceutice. În realitate, efectele secundare ale cocainei au cauzat, de fapt, multe dintre aceste afecțiuni.
Fără portrete și poze după vârsta de 30 ani – Frica ei de îmbătrânire a fost atât de mare, încât, după vârstă de 30 ani, Sisi a refuzat să i se facă portrete sau să fie fotografiată. Se spune, chiar, că prima fotografie de tip paparazzi din istorie i-a fost făcută lui Sisi, în jurul anilor 1880, în Irlanda, unde aceasta obișnuia să meargă la vânat. Pentru a-și ascunde chipul în fața aparatelor, împărăteasa purta un voal sau își acoperea fața cu un evantai. Se spune că decizia a fost luată cu intenția de a rămâne veșnic tânără și frumoasă în amintirea poporului ei mult iubit.
Avea un tatuaj – Chiar dacă poate suna neobișnuit, împărăteasa avea tatuată o ancoră mică pe umărul stâng. Irma Gräfin Sztaray, care a însoțit-o în călătoriile ei (lady-in-waiting), a relatat că Sisi și-a făcut tatuajul în anul 1888, la vârsta de 51 de ani, într-o cafenea dintr-un port. Ancora nu este întâmplătoare, deoarece Sisi iubea marea și călătoritul pe apă, fiind, de asemenea, o pasionată a activităților petrecute în natură.
Atenția față de mișcare și greutatea corporală – Dacă veți vizita Palatul Hofburg, din inima Vienei, într-una dintre camerele sale, veți întâlni inele de gimnastică prinse de tocul unei uși, o bară de tracțiuni și un spalier cu trepte. Încadrate într-o încăpere îmbrăcată în tapet roșu, mobilă albă, împodobită cu accente aurii, candelabre și alte obiecte opulente, aceste instrumente de gimnastică fac parte din „sala de sport“ a împărătesei Sisi. Pe lângă gimnastică, iubea caii și echitația, călărind ore întregi din zi.
Dieta și o talie de 50 de centimetri – Păstrarea siluetei a devenit o obsesie pentru frumoasa împărăteasă, care accepta cu dificultate gândul că îmbătrânește sau că sarcinile aveau să-i modifice conformația corpului. Sisi avea o talie minusculă, de aproape 50 de centimetri, ce era întreținută cu exerciții riguroase și cu o dietă extrem de severă. Printre alimentele pe care le consuma se numărau mușchiul de vită pe jumătate crud, diverse supe de pui sau carne roșie, albuș de ou, portocale și lapte. O altă metodă era dormitul cu materiale reci, înmuiate în oțet și înfășurate în jurul taliei. Deși pe atunci nu era popular termenul de tulburare alimentară, cel mai probabil împărăteasa suferea de această problemă.
Pasiunea pentru corsete – Pentru a-și evidenția talia subțire, împărăteasa purta un corset, iar rochiile ei erau mulate în zona taliei și fără alte detalii, pentru a nu încărca zona. În momentul asasinării, atunci când anarhistul italian Luigi Lucceni a înjunghiat-o rapid în inimă (cu o pilă ascuțită), Sisi s căzut, dar ulterior și-a revenit, toți crezând că Luigi a încercat să îi fure ceasul. Abia după ce a ajuns pe vasul cu aburi, pe lacul Geneva, împărăteasa a leșinat, și-a revenit din nou, iar cea care o însoțea i-a deschis corsetul și a descoperit rana. Se pare că lucrul care a făcut-o să reziste atât de mult timp a fost corsetul strâmt pe care îl purta. Din cauza comprimării abdomenului și pelvisului, cel mai probabil, s-a adunat mai mult sânge în partea superioară a corpului decât ar fi fost obișnuit. Abia după deschiderea corsetului, rezerva de sânge s-a răspândit și în restul corpului, iar împărăteasa a leșinat pentru a doua și ultima oară.
Fantasia de Fleurs ‒ simbolul frumuseții împărătești
Frumusețea naturală pe care o emana prin fiecare celulă ‒ Sisi nefiind o adeptă a machiajul excesiv, specific regalității acelor vremuri ‒ era o caracteristică apreciată de către cei din jurul împărătesei. Totuși, împărăteasa avea un interes pentru cremele și tratamentele destinate îngrijirii tenului, dar și pentru unele parfumuri. Unul dintre favoritele ei era oțetul de violete, un tip de apă de colonie specifică acelor timpuri, având un efect reconfortant, astringent și chiar dezinfectant. Iar dacă vorbim despre efluvii, Fantasia de Fleurs, de la casa Creed, este un parfum creat în anul 1862 special pentru împărăteasa Sisi: un buchet regal de trandafir și iris, cu un subton de ambergris.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
