Irvin Yalom s-a născut la 13 iunie 1931, la Washington, într-o familie de emigranți ruși. Deși fascinat de literatură, alege o carieră medicală, la presiunile familiei, singura concesie pe care o face vocației sale umaniste fiind specializarea în psihiatrie.
Devine un eminent psihoterapeut, publicând numeroase lucrări de specialitate, cele mai cunoscute fiind The Theory and Practice of Group Psychotherapy (1970), tradusă în douăsprezece limbi, și Existential Psychotherapy (1980), dar și volume de povestiri: Călăul dragostei și alte povești de psihoterapie (1989) și Mama și sensul vieții (1999).
Debutul său ca romancier cu Plânsul lui Nietzsche (When Nietzsche Wept, 1992) suscită entuziasmul publicului și al criticii, devenind bestseller internațional și primind în 1993 The Commonwealth Club of California Gold Medal pentru cel mai bun roman. Minciuni pe canapea (Lying on the Couch, 1996), cel de-al doilea roman pe care îl semnează, este o radiografie a relațiilor care se pot naște între terapeut și pacient și a consecințelor acestora. Inspirat tot de universul fascinant al psyché-ului, Minciuni pe canapea reafirmă vocația și originalitatea artistică a lui Yalom, fapt confirmat și de publicarea operelor sale de ficțiune în douăzeci de țări. În 2005 i-a apărut cel de-al treilea roman, Soluția Schopenhauer (Soluția Schopenhauer Cure).
℗PUBLICITATE
În prezent, Yalom este profesor emerit de psihiatrie la Stanford University, California.
De același autor
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
