fbpx
skip to Main Content
Leila Janah Ne-a Lăsat Drept Moștenire Curajul De A Lupta Pentru Drepturi Egale

Ne încâlcim în lucrurile pe care trebuie să le facem zilnic și nu realizăm că ne pierdem ușor-ușor umanitatea. Totuși, dacă ne oprim în loc și privim franc lucrurile, vom descoperi oameni care pun suflet în tot ceea ce fac și, mai mult decât atât, își orientează businessurile pentru a ajuta persoane mai puțin favorizate. Da, astfel de oameni există și, de cele mai multe ori, sunt greu de oprit atunci când doresc să se implice în bunăstarea celorlalți.

Este cazul Leilei Janah (antreprenoare americană) care a susținut forța de muncă din Africa și India, catalogând intelectul săracilor drept „cea mai mare resursă neexploatată“ din lume. Cu siguranță, nu este un domeniu pe care să-l abordeze prea mulți dintre noi – dat fiind faptul că, în ziua de azi, angajările vin la pachet cu o serie de „poveri“ educaționale, pentru care angajatorii nu sunt deschiși să investească.

 

View this post on Instagram

 

Good morning, NYC 😊. Decided to change up my skincare regimen and stop using any cleanser other than our #PureNiloticaMelt — and what a difference it’s made, especially with all the travel and indoor heating I deal with. Oil and balm cleansers work by adhering to dirt and makeup; when you wipe them off (with warm water and a soft cloth), they remove the dirt without stripping the skin and causing dryness and excess oil production, leading to breakouts. 60% of what you put on your skin goes directly into your bloodstream 😬, which is why you should be wary of those toxic cleansers that foam up or have suds (they contain chemical surfactants — gross). If you can’t afford Melt, use any unprocessed oil (coconut, evoo, etc) — I swear it will change your face for the better!

A post shared by Leila Janah (@leilajanah) on

Fiica unor imigranți indieni, Leila a vrut să dea societății înapoi ceva din ce primise de la viață și să impună o idee: dreptul de a fi văzut egal cu ceilalți și un salariu care să le asigure celor defavorizați un trai decent. Însă, dincolo de beneficiile economice și sociale, ea le-a transmis celor săraci încrederea că și ei „pot“ și că sunt egali cu oricare alții.

Leila s-a născut pe 9 octombrie 1982, în Lewiston, în apropierea cascadei Niagara. Tatăl său (Sahadev Chirayath) este inginer de structuri, iar mama sa, Martine Janah, a lucrat ca ajutor de bucătar.

În perioada liceului, Leila a călătorit printr-o zonă rurală din Ghana, într-un schimb internațional de experiență, pentru a le preda copiilor cu deficiențe de văz – motiv pentru care a și învățat Braille.

Apoi, într-un interviu acordat reprezentanților organizației Hearts on Fire (dedicată susținerii schimbărilor sociale), Leila a amintit de nivelul incomensurabil al sărăciei pe care a văzut-o în țările sărace, dar și de faptul că tocmai lipsurile limitează potențialul oamenilor.

În 2004, Leila a absolvit Harvard, apoi a lucrat pentru Katzenbach Partners și, ulterior, ca director fondator al Incentives for Global Health.

Itinerariul său antreprenorial a pornit în 2005, atunci când Leila a călătorit în Mumbai (India), în calitate de consultant în management, cu scopul de a pune bazele unei companii care să folosească extensiv servicii externalizate public. Văzând sărăcia din zonă, și-a dorit să facă ceva pentru comunitatea de acolo, fiind convinsă că intelectul celor mai săraci oameni din lume reprezintă „cea mai mare resursă neexploatată“ a economiei globale.

Astfel că, în 2008, a fondat Samasource (sama însemnând „egal“, în sanscrită) la Nairobi (Kenya), cu scopul de a angaja oameni săraci, care să lucreze în zona digitală, prestând servicii precum etichetarea foto și adnotarea imaginilor – în scopul de a susține dezvoltarea unor țări precum Kenya, Uganda și India. Dincolo de faptul că Samasource le asigură un salariu decent, cu care să poată trăi, în organizație majoritatea angajaților sunt femei – ceea ce arată că, pe piața muncii, nu ar trebui să existe inegalități.

 

View this post on Instagram

 

A friend and mentor told me recently that there are two kinds of leaders: those who lead by vision and those who lead by experience. The former rely on what Elon Musk calls “first principles” — getting to the fundamental physical or legal constraints to solving a problem, rather than settling for incremental change. Social entrepreneurs are so often pressured (by investors, by staff, by peers, by advisors) to conform to leadership by experience (well, at prior companies I’ve seen it done this way, so it must be right), even though vision is what made them founders to begin with! So don’t get trapped by people who think you need decades of experience to make a difference in a given field. The best contributions aren’t incremental, but visionary. #givework

℗PUBLICITATE


A post shared by Leila Janah (@leilajanah) on

Kennedy Odede (președinte și CEO al organizației Shining Hope for Communities) declara că Leila „le-a redat oamenilor demnitatea muncii și a făcut posibilă existența unui salariu pentru cea mai vulnerabilă categorie de oameni“; astfel, „tinerii au început să vadă posibilități diferite pentru viitorul lor“.

Contactată telefonic, Wendy Gonzales (actualmente, CEO interimar al Samasource) a declarat că această companie a ajutat în total circa 50.000 oameni (asta însemnând 11.000 de lucrători și persoanele dependente de ei).

Însă Leila nu s-a oprit aici. Ea a dezvoltat, în 2015, și LXMI – o linie cosmetică de lux, dar cu aceeași misiune: aceea de a angaja personal din straturile marginalizate ale societății, căruia să-i ofere un salariu decent. Mai precis, Leilei i-a venit această idee în timpul unei vizite în Benin (Africa de Vest), unde a văzut localnici crescând nuci de Shea, din care extrăgeau unt chiar în gospodăriile lor. Motiv pentru care, astăzi, sute de femei sărace din Uganda recoltează nuci Nilotica, pe care le transformă într-un unt ce este apoi exportat în Statele Unite, cu scopul de a fi utilizat în industria cosmetică.

Profesorul Dean Karlan (Northwestern University), în același timp fondator al organizației nonprofit Impact Matters (care se ocupă cu evaluarea eficienței instituțiilor nonprofit) a apreciat că Samasource și-a îndeplinit misiunea, concentrându-se pe capacitatea de a genera locuri de muncă, iar rezultatele sale au fost cuantificate ca fiind durabile.

Despre provocările pe care le are un antreprenor social, Leila a scris și pe blogul său, în 2018, menționând că are „dorința de a înființa proiecte noi“, în timp ce „îi arătăm lumii că putem face dreptate prin afacerile noastre, mai mult decât să încercăm doar să obținem profit“.

Exemplul pe care Leila Janah îl dă reprezintă cel mai înalt grad de umanitate de care putem dovadă. Pentru o viață emoțională sănătoasă, este important să manifestăm empatie și compasiune. Deseori, între aceste două concepte se pune semnul egal; însă compasiunea înseamnă nu doar să înțelegem prin ce trec persoanele mai puțin favorizate, ci și să facem ceva pentru acestea. E dreptul nostru să fim tratați egal și, totodată, să ne apreciem semenii fără discriminare.

 

View this post on Instagram

 

Best way to celebrate #GalentinesDay? Helping women get PAID. Lady friends, love is about so much more than romance! (Anyone with me? 🙋🏽‍♀️) It’s expressed in what we do with our precious working hours, and who we benefit. Today of all days is about loving ourselves and loving the people and living beings with whom we share this stunning planet with real action. So if you’re getting chocolate and flowers, or if you’re buying beauty products to pamper yourself, make them @fairtradecertified! Because women like Christine (on my left, one of our fair trade producers in Northern Uganda) don’t need our charity or our well wishes. They need our business. ❤️🌿🙏🏽

A post shared by Leila Janah (@leilajanah) on

În România are loc, în aceste zile, un scandal xenofob legat de doi muncitori ce provin din Sri Lanka (oameni care lucrează într-o brutărie din inima țării noastre). Poate, ar fi înțelept să ne raportăm la niște exemple demne de urmat și să ne punem în locul celor care întâmpină diverse probleme – înainte de a arăta cu degetul.

Din păcate, recent, Leila Janah a pierdut lupta cu viața, răpusă de o boală incurabilă. Însă misiunea ei nu s-a oprit aici. Este important să ne amintim, din când în când, că suntem oameni, cu emoții și trăiri diverse. Pentru noi, a da o mână de ajutor poate fi ceva la îndemână, însă, pentru alții, poate fi o șansă la o viață decentă.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută