skip to Main Content
Pregătirea Pas Cu Pas Pentru începerea Grădiniței

Pregătirea pas cu pas pentru începerea grădiniței

Începerea grădiniței este, de departe, cea mai importantă etapă a socializării, copiii aflându-se atunci în acel moment al vieții lor în care încep să aibă reprezentări mentale despre ceea ce înseamnă prietenii, propria persoană, aprecierea sau deprecierea din partea celorlalți și societatea în general. Un bun start în acest moment ajută copiii să privească lumea ca fiind un loc plăcut și interesant, iar pe ceilalți oameni și relațiile cu ei ca fiind frumoase, necesare și amuzante. De multe ori, disconfortul părinților la intrarea copilului în colectivitate este mai mare decât cel al copilului însuși, de aceea este foarte important ca și părinții să fie pregătiți pentru acest moment. Cu cât părinții sunt mai echilibrați emoțional în această perioadă, cu atât și convingerea copilului că ceea ce i se întâmplă este un lucru pozitiv crește, iar consecvența în reacții și evitarea schimbărilor de personal și de instituții facilitează adaptarea și securizarea copilului.

Copiii cu vârste de 3-4 ani se dezvoltă adesea în ritmuri diferite, astfel că este important să ne dăm seama când e fiecare pregătit pentru grădiniță. Mai multe studii – cumulate de Leslie B. Smith în articolul intitulat „Gradul de pregătire pentru grădiniță“ – au arătat că „vârsta nu este un predictor al succesului academic“ și că există de multe ori „consecințe negative pe termen lung pentru copiii care se confruntă cu întârzierea înscrierii la grădiniță“. O serie de studii efectuate în SUA și Marea Britanie,  evidențiate în The Guardian, au conchis că, pe de altă parte, petrecerea zilnică a unui interval mare de timp bazat pe îngrijirea în grup poate avea efecte nedorite asupra unor aspecte ale dezvoltării emoționale și psihologice, pentru copiii sub 2 ani. După 2-3 ani, situația se inversează, iar îngrijirea copiilor în grupuri devine benefică în toate aspectele dezvoltării copilului. Cercetările privind dezvoltarea abilităților globale – și în special a celor privind autoreglarea emoțională – au arătat că, până la vârsta de 4 ani și jumătate, copiii au nevoie să petreacă suficient timp cu persoanele de atașament primar, pentru a-și însuși (modelați de către acestea) abilitățile de autoreglare emoțională.

Dacă, de la vârstă mică, acești copii sunt înscriși în colectivitate și mai petrec foarte puțin timp cu părinții (seara), acesta fiind de multe ori alocat rutinelor, atunci modelele cele mai pregnante pentru copii vor fi colegii lor (aflați în aceeași etapă de dezvoltare a abilităților) sau cadrele didactice din grădiniță, care, chiar dacă au abordarea corectă, nu vor avea niciodată timp să proceseze fiecare eveniment semnificativ cu fiecare copil, astfel încât să răspundă adecvat nevoilor fiecăruia. Înscrierea la grădiniță este, deci, despre „când“, „cât“ și „cum“ e mai potrivit pentru copil!

Un studiu condus de prof. M. Lamb de la Universitatea Cambridge a vizat măsurarea hormonilor de stres (cortizolul, în special) la copiii înscriși în grădiniță. Rezultate sale arată că, din primele zile și până la câteva săptămâni de la începerea grădiniței, nivelul cortizolului înregistra valori duble chiar și la copiii cu atașament securizant, iar nivelul acestuia nu scădea semnificativ nici după-amiaza, când ei ajungeau acasă, deoarece copiii rămâneau într-o stare de alertă. O concluzie a acestui studiu a fost aceea că, la finalul zilei, copiii au nevoie de mult timp și multă atenție din partea părinților, pentru a-și recăpăta „echilibrul emoțional“ și a fi pregătiți pentru o nouă zi la grădiniță. Fără această atenție, modelare și ajutor de la un părinte, copiii încep ziua următoare cu nivelul cortizolului rămas crescut – ceea ce poate duce la probleme de comportament sau reactivitate emoțională crescută. Chiar și la 5 luni după prima lor zi de colectivitate, nivelul cortizolului încă mai este ridicat și indică un stres ușor cronic.

Constatările acestea nu recomandă însă amânarea înscrierii la grădiniță a copiilor; toate aceste date reprezintă mai degrabă un ghid, pentru a facilita cea mai bună adaptare pentru copii, în contextul colectivității. Un alt studiu, din 2002, privind cortizolul – condus de academicianul american Sarah Watamura – a dovedit că nivelul cortizolului scade în timpul perioadelor de odihnă, chiar și atunci când copiii nu par să doarmă. Așadar, una dintre recomandări vizează respectarea perioadei de liniștire (corespunzătoare somnului de prânz), chiar dacă unii copii nu pot să adoarmă. Prof. Lamb și coautoarea sa, Lieselotte Ahnert de la Universitatea Liberă din Berlin, au propus o serie de măsuri pentru a ușura adaptarea copiilor la grădiniță. O modalitate de a scădea acumularea de stres constă în reducerea timpului pe care copiii îl petrec în grădiniță în fiecare zi și, la nevoie, acompanierea lor de către o persoană de atașament. Marea Britanie ar putea, în consecință, să adopte practica (uzuală, pe continent) de a încuraja părinții să-și însoțească permanent copiii în primele zile de grădiniță (sau chiar în primele 24 de zile), pentru a facilita tranziția. Părinții și educatorii trebuie să colaboreze, pentru a răspunde nevoilor de adaptare, iar strategiile trebuie adaptate în funcție de abilitățile copilului. Iată câteva recomandări utile:

În săptămânile care preced începerea grădiniței

  • Faceți cunoștință cu persoanele de îngrijire din grădiniță și prezentați-le aspectele importante legate de copilul dvs.
  • Asigurați-vă că cel mic este pregătit pentru această etapă (reacționează bine în interacțiunea cu alți copii sau adulți; poate petrece un timp în absența părinților, fără să aibă un disconfort major când este cu o altă persoană de îngrijire; reacționează bine în spații noi, aglomerate, pline de stimuli etc.).
  • Fiți dvs. persoanele care învață copilul abilitățile de autoservire la masă, folosirea toaletei, rutina somnului, deoarece copiii pot învăța mult mai ușor abilități noi sub îndrumarea persoanelor de atașament primar.
  • Prezentați-i copilului persoanele din grădiniță și arătați-i locul, pentru a avea repere când va începe adaptarea. Parcurgeți împreună drumul spre grădiniță de mai multe ori, pentru a începe construirea unei rutine (în special la începutul și sfârșitul programului), pentru a ajuta copilul să aibă reprezentări clare legate de programul grădiniței și de momentul regăsirii.
  • Spuneți-i copilului care va fi programul pe parcursul zilei, oferiți-i repere privind momentul când veți veni să-l luați acasă (de exemplu, „după ce mănânci prânzul“ sau „după ce te trezești din somnul de după-amiază“) și asigurați-vă că respectați aceste repere.
  • Jucați-vă acasă de-a grădinița, astfel încât copilul să aibă o cât mai bună reprezentare mentală a evenimentelor, atunci când va începe efectiv adaptarea.
  • Folosiți exemplul pozitiv al fraților mai mari sau al altor copii cunoscuți, pentru a forma în mintea copilului o anticipare agreabilă legată de grădiniță.
  • Adaptați rutinele de masă și somn de acasă, în acord cu cele practicate în grădiniță (privind atât programul, cât și modul în care decurg) pentru a face tranziția cât mai ușoară.
  • Luați în considerare ce fel de activități i-ar putea folosi copilului dumneavoastră, după grădiniță. Pentru unii, este utilă reducerea programului, deoarece timpul petrecut departe de casă poate fi destul de îndelungat, cu multe solicitări și emoții intense, și este posibil ca el să nu aibă resurse pentru a se angaja și în alte activități.

În ziua premergătoare începerii grădiniței

  • Ajutați copilul să aleagă ce haine va purta în prima zi de grădiniță, dar și să-și pregătească ghiozdănelul. Este o bună oportunitate să testați la rece emoțiile proiectate de copil asupra acestui eveniment și să îl ajutați în gestionarea lor. Încurajați copilul să-și ia cu el un obiect preferat, ca resursă pentru momentele grele (dacă le anticipează).
  • Păstrați cât mai mult posibil rutinele familiare, încercați să aveți o seară calmă și acordați mai mult timp pentru rutine înainte de culcare, dacă copilul dvs. se simte emoționat pentru ziua următoare. Evitarea procesării anterioare cu copilul nu scade riscurile privind momentele dificile din acea zi sau de a doua zi, chiar dacă poate părea o soluție pentru părinții care trăiesc anticipativ la rândul lor emoții intense.

În prima zi de grădiniță

  • Rezervați un timp suplimentar dimineața pentru rutine, pregătiri suplimentare sau momente de alinare.
  • Oferiți-i copilului posibilitatea de a lua cu el un obiect preferat sau o poză dragă, care să-l ajute peste zi când îi este greu, chiar dacă el spune că nu are nevoie.
  • În drum spre grădiniță, vorbiți pozitiv despre programul zilei și reamintiți-i copilului unde vă veți întâlni la ora de plecare.
  • Gestionați-vă propriile emoții, căutând suport la persoane-resursă ori prin activități de relaxare, distrageți-vă atenția sau faceți sport.
  • Nu plecați pe furiș sau păcălind copilul și nu vă întoarceți din drum odată porniți spre ieșire, deoarece mai ales în aceste momente el are nevoie să se bazeze pe dvs. și să aibă încredere în ceea ce-i spuneți, pentru a se simți în siguranță.
  • Fiți pregătit pentru orice fel de reacții din partea copilului (de la plâns greu de consolat și agățat de părinte, până la proteste și crize de nervi). În aceste momente dificile, amintiți-vă că prelungirea timpului de despărțire face demersul și mai greu pentru copil. Cu toate acestea, e util să lăsați copilul într-o stare echilibrată, să-i validați emoțiile și să-i oferiți confort. Repetați împreună cum va decurge timpul până ce veți veni să îl luați acasă și folosiți-vă de persoane-resursă din grădiniță pentru a face desprinderea mai ușoară (ideal ar fi ca acele persoane să-i fie familiare copilului încă de la prima vizită).
  • Amintiți-vă că cel mic ar putea fi epuizat când ajunge acasă, așadar nu proiectați asupra lui diverse așteptări. Veți avea mult mai multe resurse pentru a-l ajuta, indiferent de experiența primei zile, dacă sunteți pregătiți pentru a fi lângă copil și nevoile lui, indiferent de natura lor.
  • La finalul zilei, dați-i un răgaz celui mic și nu-l copleșiți cu prea multe întrebări despre această primă zi, dar bucurați-vă de revedere și respectați-i nevoile.

Potrivit Centrului Național pentru Educație din cadrul Departamentului pentru Educație al SUA, indiciile clasice că un copil e pregătit pentru începerea grădiniței includ:

Abilități privind autonomia și cooperarea:

  • Poate folosi baia în mod independent și completează sarcinile de igienă aferente.
  • Se poate îmbrăca sau dezbrăca singur de obiectele vestimentare de bază (își poate pune sau scoate căciula ori șapca, își dezbracă sau îmbracă haina, își dezbracă pantalonii și șosetele, închide sau deschide capse și fermoare deja fixate, își încalță sau descalță pantofii).
  • Poate fi atent și poate sta așezat o perioadă de timp, pentru a desfășura o activitate timp de 15-20 de minute.
  • Poate urma instrucțiuni de 1 până la 3 instrucțiuni simple.
  • Își poate spune numele și răspunde când e strigat.

Abilități sociale și emoționale:

  • Se separă de persoanele de atașament fără un disconfort excesiv.
  • Manifestă curiozitate și entuziasm legat de noile activități.
  • Își poatecomunica nevoile și dorințele.
  • Împarte și face schimburicu alți copii.
  • Își poate aștepta rândul.
  • Participă la o activitate coordonată de către adulți, timp de cel puțin 5 minute.
  • Recunoaște sentimentele altor persoane și răspunde adecvat acestora.
  • Utilizează expresiile „te rog“ și „mulțumesc“.

Abilități lingvistice (expresive și receptive):

  • Își exprimă în cuvinte nevoile, emoțiile, dorințele și nemulțumirile.
  • Formulează propoziții de câte 5-6 cuvinte.
  • Se face, în general, înțeles de către adulți, atunci când vorbește.
  • Face apel la cuvinte mai degrabă decât la acțiuni fizice, pentru a exprima emoții intense.
  • Înțelege și urmează instrucțiunile în două etape.
  • Înțelege vocabularul pozițional (de exemplu, „deasupra“, „dedesubt“, „de lângă“).

Abilități motorii fine:

  • Are o prindere matură a creionului.
  • Poate manipula foarfece pentru copii, lipici, acuarele, pensule.
  • Trasează linii drepte și curbe.
  • Copiază figuri de bază: cerc, pătrat, triunghi.

Abilități motorii grosiere:

  • Se rostogolește în joc, face sărituri.
  • Se echilibrează pe un picior, sare într-un picior.
  • Urcă scările alternând picioarele.
  • Merge înapoi.
  • Prinde mingea și o lovește cu piciorul.

Abilități matematice și academice:

  • Numără de la 1 la 10.
  • Recunoaște, punctează, identifică formele de bază (pătrat, cerc, triunghi, dreptunghi).
  • Sortează elemente sau obiecte după unul sau mai multe atribute.
  • Identifică obiectele cromatic (de exemplu, creioanele din set – negru, albastru, maro, verde, portocaliu, roșu, violet, galben).

Abilități de conștientizare fonemică:

  • Se bucură să asculte povești sau poezii citite.
  • Recunoaște imagini uzuale (logo-uri, poze cu animale, membri ai familiei etc.).
  • Știe cum să manipuleze o carte (de exemplu, știe unde începe și unde se termină).
  • Identifică o serie de litere și o parte din sunetele pe care le asociază acestora.
  • Discerne dacă două cuvinte rimează sau nu.
  • Desenează sau alege o imagine, pentru a exprima o idee.

Materialele de specialitate citează o perioadă de o lună ca fiind perioada medie de adaptare în colectivitate. Însă un lucru este cert: un copil pregătit va avea succes în adaptarea la grădiniță, indiferent de vârsta lui; un copil nepregătit va avea dificultăți privind adaptarea, tot indiferent de vârsta lui. Grădinița nu înseamnă performanțe, concursuri sau diplome, ci e despre dezvoltarea copilului și abilitățile lui.

Indiferent cum decurg primele zile, pot apărea dificultăți ulterior (după weekenduri, vacanțe sau perioade de boală). Însă rutinele și experiențele anterioare pozitive vor face readaptarea mai ușoară pentru copil. Părinții sunt pionii-cheie în tot acest demers – ei setează așteptările copilului legat de grădiniță, în relație directă cu propriile percepții și așteptări – și, în consecință, poate cea mai utilă proiecție este aceea că, dacă părinții le sunt alături, copiii se vor simți înțeleși, în siguranță și gata să-și dezvolte noi abilități de viață.

Oana Niculae

Oana Niculae este medic specialist în psihiatrie pediatrică și deține o experiență clinică bogată în munca cu copiii și adolescenții. Este unul dintre specialiștii Centrului de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Copii din cadrul Salvați Copiii România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search
Back To Top
×Close search
Caută