Skip to content

În ultimii (destul de mulți) ani, cititul a devenit un „lux“ – atât pentru copii, cât și pentru adulți. Este adevărat că noi, adulții, acea „stare de lectură“ o atingem mai greu, din cauza ritmului alert al vieții. Ne găsim, parcă, cu o dificultate tot mai mare ceva timp pentru a deschide o carte și a descoperi povestea acesteia; sau pentru a căuta volumul pe care să-l lecturăm cu plăcere și din care să și extragem un conținut informațional folositor. Dar întrebarea care merită să ne pună mintea la treabă este: „Ce facem, atunci când avem în față noua generație?“ Îi putem crește pe copiii noștri, fără lectură? Dacă noi nu citim, le putem impune lor să aibă o relație cu lectura?

Ce se întâmplă cu copiii noștri?

Copiii nu mai citesc, deoarece epoca tech și-a pus amprenta asupra vieții noastre mai mult decât am fi vrut și decât conștientizăm. Digitalul a acaparat cel mai mare procent din timpul nostru liber și – fiindcă acest comportament online oferă o satisfacție imediată cu multiple feedbackuri – mintea copilului nu mai este atrasă de lectură. Alocarea de către copil a unei secvențe de timp pentru a rămâne concentrat asupra unei cărți echivalează cu o privațiune, fiindcă îl lipsește de mediul digital; este un timp care copilului i se pare inutil, deoarece nu descoperă nimic interesant în timp real. Cititul presupune un efort, un exercițiu de imaginație, de gândire, iar pe toate acestea copilul le vede ca pe un obstacol.

Mulți dintre noi, adulții, nu mai suntem un exemplu pentru copii, deoarece nici noi nu mai alocăm timp lecturii. Și cum comportamentele sunt copiate… efectele sunt pe măsură. Deseori, le cerem celor mici să pună mâna pe o carte, în timp ce noi le vorbim, le pregătim cina sau le ascultăm experiențele, având într-o mână telefonul inteligent și în cealaltă telecomanda de la TV.

Cine poate determina o schimbare?

Tot noi – școala și familia – putem interveni, pentru a schimba acest obicei al „necititului“. Școala îi poate oferi elevului o listă de lecturi care să îl atragă, poate adapta conținutul unei lecturi astfel încât acesta să îi provoace curiozitatea și dorința de explorare, apoi să îl determine să poarte un dialog constructiv cu colegii, pe tema lecturii. Școala poate alege ca locuri de lectură niște spatii neconvenționale: iarba din curtea școlii, o ceainărie amenajată într-o sală disponibilă din clădirea școlii, ba chiar și tradiționala bibliotecă, dacă e renovată cu mobilier adecvat, nu doar cu mese și scaune din lemn.

Toate acestea vor ajuta la crearea unui mediu propice lecturii. Este preferabil ca orice lectură să aibă și o urmare – deoarece, prin acest pas ulterior, i se oferă copilului posibilitatea să vorbească despre ce a citit, ce i-a atras atenția, ce a învățat (dezvoltându-și astfel și abilitatea de a vorbi în public).

O altă modalitate ar fi realizarea unui mini-proiect sau a unei scurte prezentări în format electronic, prin care copilul să expună pe scurt conținutul lecturii deja finalizate. Realizarea prezentării în mediul digital îl va motiva pe copil, fiindcă astfel își poate folosi abilitățile digitale pentru a crea ceva nou el însuși, așa încât noul obicei de a citi va avea șanse să crească semnificativ.

℗PUBLICITATE



Crearea unui grup de discuții și realizarea unor benzi desenate pe baza lecturii pot constitui, de asemenea, modalități prin care copilul să fie implicat și în alte activități conexe, care să îi mențină interesul față de lectură.

Dacă școala poate să creeze scenarii prin care lectura este încurajată, un rol important îl are și familia, precum și felul în care părinții se implică pentru a stimula lectura. Majoritatea părinților consideră că școala este unica răspunzătoare pentru însușirea cititului și a lecturii, dar primele exemple de comportament social ale copilul sunt deprinse în familie – la fel ca interesul pentru diferite alte obiceiuri sănătoase (așa cum este și lectura). Oferirea, de către părinți și adulții responsabili de copil, a cât mai multor modele de lectură, alegerea cărților împreună cu cel mic, stabilirea unor momente comune de lectură și împărtășirea lecturilor avute vor avea rezultate îmbucurătoare.

Și, tot aici, este important de subliniat să nu renunțăm la a le citi povești copiilor, nici măcar când aceștia deja și-au însușit abilitatea de a citi singuri. Copiii au nevoie de mult timp petrecut cu părinții lor, iar în iureșul secolului digital, parcă nu petrecem suficient timp cu cei mici. De aceea, merită să profităm de orice ocazie care ne oferă posibilitatea unor momente de conectare.

Dacă sunteți în pană de idei cu privire la ce cărți să le citiți copiilor, Pagina de Psihologie are o numeroase recomandări în acest sens. Tot pe site, puteți găsi și cea mai bogată selecție de cărți pentru parenting publicate în limba română.

Și, uite așa, primăvara și lectura – împreună – pot contura câteva dintre cele mai frumoase amintiri din viața copiilor noștri.

Implicarea noastră activă, ca părinți și cadre didactice, în vederea stimulării lecturii, va da rezultate, cu certitudine. Este important ca aceste acțiuni să fie consecvente din partea ambelor părți și să ne reamintim că ceea ce întreprindem… facem pentru viitorul tuturor.

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0