fbpx
skip to Main Content

Cea de-a doua serie de conferințe BabyCare le-a oferit părinților începători sau cu experiență răspunsuri despre îngrijirea bebelușului în primele săptămâni de viață, despre imunitatea copiilor și factorii care o influențează, precum și despre dermatita atopică sau semnele incipiente ale unor probleme de dezvoltare.

Cele 5 episoade din această serie, avându-i ca invitați pe dr. Mihai Săulescu (medic primar O.R.L.), dr. Adriana Diaconeasa (medic primar dermato-venerologie), Anca Bălășoiu (moașă licențiată), dr. Diana Voican (medic pediatru) și Diana Stănculeanu (psiholog), au fost difuzate săptămânal pe conturile de facebook Pagina de Psihologie și Mozaic Media.

Seria a fost deschisă de Dr. Mihai Săulescu, medic primar O.R.L. și doctor în științe medicale, care ne-a vorbit despre protejarea copiilor în colectivitate pe fondul pandemiei de COVID-19.

Cum protejăm copiii în colectivitate

Preșcolarii sunt cei mai expuși în pandemie: la această categorie de vârstă, imunitatea este în curs de formare, explică dr. Mihai Săulescu în primul episod din noua serie de conferințe BabyCare. Imunoglobulinele A, care au un rol foarte important în ceea ce privește apărarea antimicrobiană la nivelul mucoaselor, cât și în infecțiile tractului respirator, ajung la niveluri bune doar la adolescență. Imunoglobulinele G, care se produc în cantitate mare prin contact prelungit cu un agent patogen, vor ajunge la valoare adultă la 7-8 ani, iar imunoglobulinele M, care se produc imediat după naștere, vor atinge o valoare mare la 4-5 ani. La această vârstă recomandările igienico-sanitare sunt destul de greu de implementat: spălatul zilnic cu apă și săpun, folosirea batistuțelor igienice pentru tuse și strănut, folosirea măștii faciale și respectarea măsurii de distanțare fizică sunt foarte greu de impus la această vârstă. 

Cea mai importantă măsură, pentru a-i proteja pe copii în colectivitate, ține de responsabilitatea fiecărui părinte în parte de-a ține acasă copilul când prezintă cel mai mic semn de infecție respiratorie sau digestivă. Aplicarea unui spray nazal care să formeze o peliculă protectoare, purtarea măștilor faciale, triajul făcut la grădiniță sau la școală, cu măsurarea temperaturii, respectarea distanței sociale, a regulilor igienico-sanitare și buna aerisire a claselor rămân măsurile cele mai eficiente pentru prevenirea răspândirii coronavirsului, este de părere medicul.

Avem soluții pentru dermatita atopică

Cel de-al doilea episod BabyCare a fost dedicat dermatitei atopice, o afecțiune cronică cutanată, de care se estimează că suferă aproximativ 15-20% dintre copiii din lume. Boala, cu episoade de remisiune sau acute, care poate da complicații serioase, produce inclusiv tulburări de somn sau de comportament. Cauza dermatitei atopice este genetică, explică dr. Adriana Diaconeasa, medic primar dermato-venerologie și doctor în medicină. Copiii cu dermatită atopică nu au pielea pregătită să facă față funcției de barieră cutanată, iar aceasta reacționează prin inflamație. Dacă avem un bebeluș cu dermatită atopică, nu trebuie să ne panicăm: avem soluții de tratare a puseelor și de îngrjire pe termen lung, îi liniștește medicul pe părinți. Când să mergem la doctor cu sugarul pe care-l suspectăm de dermatită atopică? La primul semn că nu e în regulă. Chiar dacă e vorba de manifestări subtile: o ușoară uscăciune a pielii la sugarul de câteva luni este bine să fie corectată, recomandă dr. Adriana Diaconeasa.

Prescrierea de dermatocorticoizi poate întâmpina rezistență din partea părinților, dar inflamația netratată poate evolua și se poate complica. În prezent, avem clase de corticoizi dedicate și studiate, pentru tratamentul dermatitei bebelușilor, îi liniștește medicul pe părinții. Aici vedeți întregul episod BabyCare cu dr. Adriana Diaconeasa.

℗PUBLICITATE



Cum îngrijești corect bebelușul

Primele zile acasă cu bebelușul, aceasta a fost tema celui de-al treilea episod BabyCare, având-o ca invitată pe moașa Anca Bălășoiu. Episoadele de sughiț, regurgitarea, micile probleme ce pot apărea în etapa de alăptare, dentiția bebelușului, durerile de burtică, episoadele de plâns, acestea sunt câteva dintre temele abordate de Anca Bălășoiu în episodul pe care-l puteți viziona aici. Specialista oferă informații despre toate lucrurile care îi sperie pe părinții începători, precum faptul că nou-născutul poate avea capul ușor deformat, pilozitate excesivă, pete rozalii pe pleoape sau pe ceafă ori un ușor strabism. Moașa le dă părinților explicații practice pentru situațiile de zi cu zi ce pot apărea în prima perioadă, după nașterea bebelușului. 

Sănătos de mic: imunitatea începe cu alimentația

Primele 1000 de zile, perioada din sarcină și până când bebelușul împlinește 2 ani, sunt esențiale, punând bazele sănătății pentru întreaga viață, explică dr. Diana Voican, medic pediatru și coordonatoarea Programului Sănătos de mic, dezvoltat de Asociația SAMAS. În episodul al patrulea BabyCare, medicul explică faptul că alimentația mamei în timpul sarcinii, hrana copilului de după naștere (perioada alăptării exclusive, din primele 6 luni de viață) și, mai apoi, diversificarea alimentației influențează startul copilului în viață. Alimentația este un factor esențial pentru dezvoltarea imunității, alături de activitatea fizică și un somn odihnitor. Datele arată însă că 1 din 4 copii este supraponderal sau obez, iar 60% dintre copiii supraponderali ajung adulți obezi, explică dr. Diana Voican. Medicul vorbește în acest episod BabyCare și despre meniul potrivit pentru copii, atrăgând atenția că nevoile lor nutriționale sunt mai mari decât ale adulților, raportate pe kilogram/corp.

Semne incipiente de dezvoltare deficitară

În ultimul episod BabyCare din această serie, psihologul Diana Stănculeanu ne vorbește despre tulburarea de spectru autist și tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție. Ambele au câteva elemente comune, explică psihologul. Niciuna dintre cele două tulburări nu survine în cazul copilului pentru că acesta are un mediu de viață stresant sau pentru că trece prin experiențe de viață traumatice. Din păcate, despre autism și ADHD vorbim în momentul în care se întâmplă ceva încă de la naștere. Ambele diagnostice reprezintă tulburări neurobiologice de dezvoltare, sunt tulburări cu care copiii se nasc, deși comunitatea oamenilor de știință și a practicienilor este departe de-a avea niște explicații foarte clare cu privire la cauzele care conduc la apariția lor. Chiar dacă nu putem vorbi despre vindecarea acestora, în condițiile depistării precoce și a unui sistem de sprijin care să intervină rapid și să le permită copiilor și părinților acces la servicii complete de terapie, evaluare psihiatrică, tratament medicamentos (pentru că, în multe cazuri, se impune), putem totuși vorbi despre un grad de recuperare. Psihologul amintește semnele incipiente de dezvoltare deficitară la copii, pe care părinții le pot repera. Și atrage atenția, legat de tehnologie, asupra faptului că copii au nevoie să învețe să o utilizeze și să o integreze în viața lor, aceasta fiind de evitat la vârste foarte mici (sub doi ani), când se dezvoltă 80% din creierul copilului. Cât mai mult contact vizual, cât mai multă atingere, cât mai multe comportamente motrice de explorare și cât mai multe experiențe senzoriale sunt necesare la această vârstă, lucruri pe care tehnologia nu le poate oferi celor mici, explică Diana Stănculeanu în episodul care încheie această serie BabyCare. 

Puteți revedea oricând cele 5 episoade din serie în secțiunea Video de pe contul oficial de facebook Pagina de Psihologie.

Le mulțumim partenerilor acestui proiect: Grip Vis, Quixx Baby, Bioderma, Philips Avent, Topfer, Sudocrem, Infacol, Aquatique, Playmobil.

Simona Calancea

Simona Calancea este jurnalist cu o experiență de 25 de ani în presa scrisă și online. În ultimii ani a coordonat proiecte editoriale de parenting și a colaborat cu mai multe organizații neguvernamentale pe programe de educație și sănătate.

Back To Top
Caută