fbpx
skip to Main Content
„Copiii Au Nevoi De îmbrățișări, și Nu Doar Câtă Vreme Sunt Bebeluși“ – Recomandarea științei Relaționale

Prima clipă de viață pe care o trăim atunci când venim pe lume este însoțită de o îmbrățișare. Fără să ne dăm seama, este acel moment în care ne simțim iubiți și în siguranță. O stare similară experimentează și mama imediat după ce a născut, prin hormonii de relaxare pe care-i secretă. Am putea spune că este o reacție instinctivă. Însă dincolo de instinct, îmbrățișarea este absolut necesară dezvoltării fizice și psihice normale a ființei umane. Timpul pe care-l petrec părinții cu copilul imediat după naștere este crucial în crearea legăturii indestructibile dintre ei. Cercetătorii subliniază faptul că oamenii care primesc mai multe îmbrățișări ajung la maturitate cu creierele mai dezvoltate. Mai mult decât atât, însăși ținerea copilului în brațe (fără să luăm în calcul alăptarea) ajută la normalizarea temperaturii corpului copilului, a bătăilor inimii sale și a respirației.

Oxitocina, denumită și „hormonul fericirii“, este produsă de hipotalamus și secretată de glandă hipofiză. Prezentă în cazul ambelor sexe, aceasta e responsabilă de reproducere, stimulând centrele plăcerii și contribuind la generarea încrederii. Inițial, a fost recunoscută pentru faptul că ajută contracțiile uterine din timpul travaliului. Cu timpul, a căpătat și alte valențe: la nivel cerebral, are efecte asupra comportamentului emoțional, cognitiv sau social.

Atingerea este prima lecție și primul stimul receptat de creierul unui copil. Și pentru că masajul făcut bebelușilor este considerate benefic din punct de vedere musculo-scheletal, acesta e practicat de numeroși părinți și îngrijitori. Un articol publicat în secțiunea Stanford Medicine a site-ului prestigioasei universități americane Stanford scoate în evidență beneficiile pe care le are masajul – din perspectivă relațională. Maureen McCaffrey (instructor de masaj pentru copii la Spitalul Lucile Packard) afirmă că masajul influențează pozitiv somnul copiilor, că astfel cel mic începe să conștientizeze că este iubit, demonstrează că se simte confortabil, digestia i se ameliorează, greutatea sa crește și dezvoltarea neuronală ia amploare.

Pe de altă parte, Washington University a realizat un studiu prin care se dorea localizarea acelei zone a creierului care înmagazinează atingerea simțită de facto, precum și atingerea observată de un subiect. S-a remarcat că bebelușii fac distincția între atingerea fizică și simpla imagine a unei mâini. În plus, respectivul studiu a relevat și că un copil de până la 7 luni nu are noțiunea propriei persoane, însă poate face distincția între corpul său și cel al altei persoane.

Copiii dezvoltă empatie și încep să imite comportamente înainte de a verbaliza sau a învăța cuvinte ce descriu diferite părți ale corpului. Totodată, au existat și studii ce au arătat contrariul, în rândul copiilor care au fost privați de afecțiune, imperios necesară dezvoltării unui copil.

De asemenea, cercetătorii au studiat rolul oxitocinei în declanșarea anumitor comportamente umane. În acest sens, un studiu publicat de Asociația Americană de Psihologie a avut ca temă de studiu femeile aflate în diverse perioade ale sarcinii (primul trimestru, al treilea trimestru și prima lună de după naștere). Iar rezultatele au demonstrat că acele persoane ce avuseseră un nivel mai ridicat de oxitocină în primul trimestru erau mai apropiate de nou-născuții lor. Mamele care menținuseră niveluri ridicate ale acestui hormon pe toată durata sarcinii și după naștere clădiseră relații mai strânse cu copiii lor, bucurându-se de fiecare perioadă pe care cei mici o experimentau.

℗PUBLICITATE


Oxitocina deține o funcție esențială în dezvoltarea creierului embrionar. Apoi, pe parcursul vieții, ea este responsabilă și de felul în care ajungem să ne creăm un anturaj de prieteni – influențând stilurile de atașament, precum și starea de siguranță și de încredere pe care o avem în preajma lor.

Perioada de graviditate, precum și cea de acomodare după ce nou-născutul este adus acasă sunt destul de greu de traversat, dacă între cei doi părinți nu există o legătură suficient de puternică. De aceea, asumarea noilor roluri implică „repetiții“ înainte de premieră. Mai simplu spus, e important ca cei doi să discute cu cărțile pe față despre toate aspectele care le generează anxietate și să-și împartă responsabilitățile în așa fel încât să nu acumuleze frustrări. Trebuie luată în calcul și furtuna hormonală cu care mama se confruntă în această perioadă, drept pentru care se recomandă ca toate problemele ei să fie înțelese și rezolvate, pentru ca ea să poată depăși perioada firească pe care orice cuplu aflat la primul copil o traversează.

Pe măsură ce anii trec, în multe cazuri, părinții consideră că a fost suficient să-i îmbrățișeze pe cei mici doar atunci când erau bebeluși. Totuși, e necesar ca oamenii să înțeleagă că o îmbrățișare are adesea efect terapeutic. Și este de dorit ca părinții să-și îmbrățișeze copiii în mod constant de-a lungul întregii copilării, până la deplina lor maturizare. Chiar și în cuplu, partenerii au o nevoie constantă de îmbrățișări, deși dau dovadă de afecțiune mai mult în prima parte a relației, atunci când dorința lor de a se cunoaște reciproc și dorința de a se întâlni sunt crescute.

Avem toate uneltele necesare pentru a ne face existența mai frumoasă și mai ușoară. Și stă în puterea noastră să fim receptivi și să le răspunde celor apropiați cu dragoste și empatie.

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Back To Top
×Close search
Caută