Am putea spune că ne aflăm în cea mai frumoasă perioadă a anului, aceea în care magia sărbătorilor se așterne, indiferent de vremurile pe care le trăim. Dar fiecare dintre noi știm că nici în zilele acestea de poveste viața de familie nu înseamnă doar turtă dulce și bomboane cu marțipan, oricât de mult ne-am dori asta în intimitatea gândurilor noastre. Stresul de dinaintea sărbătorilor poate părea copleșitor, epuizarea de peste an se resimte din plin, iar dacă relațiile noastre sunt tensionate le simțim mai intens ca până acum.
Unul dintre punctele de pornire ale confruntărilor casnice este cel al utilizării tehnologiei sau, mai precis, una dintre principalele provocări este reprezentată de însăși gestionarea timpului pe care copii și adolescenții îl petrec în mediul virtual.
Fără doar și poate, de când cu pandemia, cu toții ne petrecem mare parte din timp cu ochii în ecrane, iar copiii noștri nu fac nicio excepție. Însă, dincolo de perioada petrecută în online, psihiatrul Neha Chaudhary, de la Harvard Medical School, ne atrage atenția asupra felului în care copiii și adolescenții folosesc timpul în spațiul online, precum și a efectelor acestuia asupra funcționării lor mintale. Pentru a ajunge la un răspuns clar al acestor întrebări este esențial ca părinții și îngrijitorii să formeze un parteneriat alături de adolescenți, pentru a putea naviga acest spațiu și, totodată, pentru a putea găsi soluții productive și sănătoase.
Medicul psihiatru dr. Chaudhary propune următoarele patru recomandări pentru a diminua timpul din online în vremea sărbătorilor de iarnă și a fi alături de mezinii familiei noastre:
1. Să-i ajutăm pe copii și adolescenți să-și cuantifice activitatea din rețelele sociale
Calitatea conținutului urmărit de către copii este una definitorie; tocmai de aceea, se recomandă să fim curioși asupra preferințelor lor, asupra a ceea ce-i face fericiți, dar și asupra aspectelor ce le displac. Totodată, este la fel de important să cunoaștem tiparele de comportamente pe care le adoptă în online (atunci când evită să-și facă temele ori să poarte un dialog incomod), precum și felul în care reacționează în momentul în care se îndepărtează de gadgeturile lor.
Prin dialogarea francă cu adolescentul asupra legăturii dintre viața reală și momentul în care preferă să petreacă timp în mediul online îl putem ajuta să facă tot posibilul să nu se interiorizeze, ci să-și găsească supape prin care să poată ventila (precum ascultarea muzicii preferate ori conversarea cu un prieten).
2. Să evalueze cât de mult îi ajută și cât le este de folos navigarea în online
Comunicarea cu un copil adolescent poate fi un proces sinuos, însă nu imposibil, după cum ne spun mai mulți autori care scriu despre psihologia adolescentului. Este sănătos să creăm punți de legătură pentru a-i înțelege cât mai bine. Dar este bine de știut că acestea nu apar peste noapte. Relația se construiește zi de zi, moment de moment, uneori chiar prin conversații dificile sau ciocniri de opinii. Intrând în lumea adolescentului, după cum adesea ne recomandă și psihoterapeutul relațional Gáspár György, avem posibilitatea de a înțelege lumea acestuia și de a-l ajuta să surprindă aspecte care, din cauza vârstei, îi scapă. Merită să profităm de zilele de vacanță și să vorbim despre ce părere au în ceea ce privește imaginile foarte editate, filtrele care se utilizează în exces sau expunerea prea multor intimități în spațiul virtual.
În multe cazuri, dr. Chaudhary a observat că adolescenții recunosc că sunt anxioși atunci când se dezlipesc de gadgeturi, însă este lesne de înțeles că și acest detox digital necesită timp pentru a putea fi procesat progresiv, dar și pentru a înțelege utilitatea lui. Primordial în tot acest proces este ca adolescenții să conștientizeze toate aceste efecte asupra existenței lor, pentru a putea face schimbări favorabile sănătății și bunei dezvoltări.
℗PUBLICITATE
3. Să abordăm schimbările pe care le doresc sau la care aspiră
Revenim la importanța flexibilizării barierelor dintre generații prin reanimarea comunicării și crearea unui spațiu interpersonal care să favorizeze dialogul. Pornim de la premisa că nu îi putem înțelege mai bine pe copiii noștri decât prin dialog deschis, însă acesta se creează în timp, cu răbdare, și are la bază încredere necondiționată.
Numai în acest mod vom avea posibilitatea de a observa parcursul lor existențial, problemele cu care se confruntă, schimbările pe care ar vrea să le facă (de exemplu, poate vor să petreacă mai puțin timp pe internet pentru a avea mai multă vreme pentru hobby-urile lor) ori modalitatea prin care ar vrea să-și materializeze obiective. Așadar, dr. Chaudhary face distincția clară între importanța calității timpului petrecut în mediul online comparativ cu cantitatea acestuia; cu cât ne concentrăm mai mult pe acest aspect, cu atât mai mult vom putea vedea o schimbare reală, benefică. În ceea ce privește schimbările, tot psihologul Gáspár György ne recomandă să nu fim nici intruzivi, dar nici superficiali. Să oglindim mesajele copiilor și ale adolescenților, să validăm perspectiva acestora și să-i ghidăm pentru a găsi modalități variate de a implementa schimbările. Implementarea obiectivelor personale este un proces care necesită exercițiu, iar părinții și îngrijitorii pot reprezenta suportul de care adolescenții au atât de multă nevoie.
4. Să modelăm comportamentele de centrare pe obiectiv și să încurajăm depunerea efortului necesar
Cel mai important pas este setarea unui obiectiv. Nu este necesar să fie unul măreț, este sănătos să se realizeze totul cu pași mici și consistenți. Astfel, dezactivarea comentariilor ori crearea conturilor private sau utilizarea internetului în anumite intervale orare reprezintă doar câteva dintre tacticile utile pentru o acțiune cât mai conștientă în spațiul virtual.
Ce înseamnă spațiul virtual pentru adolescenții zilelor noastre?
În acest sens, am invitat-o pe Diana Stănculeanu, psihoterapeut specializat în psihologia copilului și adolescentului, să ne vorbească din experiența sa clinică: „Conflictul dintre generații a existat dintotdeauna, dar puține dimensiuni ale comportamentului uman se pot lăuda cu un loc fruntaș pe lista aspectelor responsabile cu accentuarea distanței generaționale așa cum o face funcționarea în mediile sociale digitale. Dacă pentru noi, părinții, social media înseamnă cel mai adesea un scroll pe Facebook (care ne ajută cu umplerea timpilor morți în trafic, sau cu «falsa» relaxare ce precedă orele de somn), pentru copiii noștri adolescenți reprezintă un mediu cu multiple valențe: sursă de dezvoltare a identității personale, modalitate de aderare la nenumărate grupuri, instrument de cultivare a hobby-urilor și intereselor personale, spațiu de exprimare personală, de comunicare socială și interpersonală, de construcție de rețele de incluziune și suport. A spune că adolescenții «pierd timpul» pe rețelele de socializare este o afirmație superficială, de care este important să ne îndepărtăm.“
Ce mai face însă social media este o altă întrebare la care am căutat răspuns cu ajutorul Dianei Stănculeanu: „Îi distrage de la alte activități specific IRL (in real life), le complică rutina de somn, îi expune bullyingului virtual, le construiește false perspective asupra vieții celorlalți, le crește riscul pentru apariția diverselor tulburări de sănătate mintală, le ucide motivația pentru învățare, le erodează capacitatea de efort și toleranța la frustrare și le complică suplimentar procesul deja complicat al construirii unei identități de sine armonioase și sănătoase.“
Evident că nu este suficient să identificăm problema, suntem și în căutare de posibile soluții, iar, din fericire, psihoterapeuții vin și de această dată în sprijinul nostru. Am întrebat-o, așadar, pe Diana dacă interdicțiile ajută: „Categoric NU, într-o etapă de vârstă a marilor experimente, negocieri, explorări și transformări a nevoii de independență într-o autonomie asumată. Să le rămânem alături, ajutându-i să internalizeze câteva întrebări care nu doar că le vor dezvolta gândirea critică, dar îi vor ajuta și să își clarifice termenii propriei relații cu social media și să ia decizii responsabile de însănătoșire a acesteia.“
Cum te simți în social media este o altă întrebare-cheie pe care părinții o pot adresa în conversațiile deschise cu copiii lor. „Cum mă simt când apare nevoia de a deschide Instagram sau Tik-Tok (plictisit, furios, dezamăgit, trist, anxios, copleșit sau curios)? Cum mă simt după ce folosesc social media? În ce fel mă ajută? Ce îmi iau de acolo? Ce pierd dacă nu intru acolo? Ce pierd dacă stau prea mult timp acolo?“ Acestea sunt doar o parte din întrebările pe care le recomandă Diana Stănculeanu.
În concluzie, nu degeaba le spunem generațiilor tinere „copiii digitali“. Digitalizarea este parte din viața lor, iar dacă vrem ca această parte să rămână sănătoasă, este important să creăm un spațiul al siguranței, al încrederii și al conectării cu copiii – singurul spațiu în care schimbările sănătoase se pot întâmpla. Să nu uităm că toți am trecut prin perioada adolescenței și nimănui nu i-a fost ușor, schimbările fizice și transformările hormonale își spun cuvântul, făcând posibilă trecerea de la copilărie la maturitate. Astfel, înainte de a arăta cu degetul spre ei, specialiștii ne îndeamnă să facem noi înșine schimbările necesare pentru a putea înțelege prin ce trec și cu ce provocări se confruntă. Să transformăm, așadar, sărbătorile într-un context de conectare, să descoperim lumea prin ochii copiilor și să ne reamintim cât suntem de norocoși să putem fi îngrijitorii și susținătorii lor.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
