fbpx
skip to Main Content
Stresul Poate Fi Prietenul Nostru

Stresul poate fi prietenul nostru

Dacă am avea un barometru și am privi cum crește nivelul de stres raportat de noi, cu fiecare an care trece, ne-am speria. Stresul este tot mai prezent în viața noastră. Tot mai des citim în mass-media despre efectele negative ale stresului, asupra sănătății fizice și psihice. Suntem o generație afectată tot mai mult de boli cardiovasculare, afecțiuni asociate cu scăderea sistemului imunitar sau cu dezechilibrul hormonal, anxietate, depresie și chiar burnout. Auzim tot mai des medicii, recomandând schimbarea stilul de viață, pentru a reduce nivelul de stres. Ce este stresul? Poate stresul avea și efecte pozitive asupra noastră? Ne face stresul în sine rău, sau de fapt percepția noastră legată de stres este cea care ne afectează sănătatea? La aceste întrebări, îmi doresc să răspund în cele ce urmează.

În psihologie, avem două cuvinte care definesc stresul, distres și eustres. Distresul se referă la ceea ce noi numim în limbaj curent, stres. Eustresul în schimb, se referă la un stres care ne ajută să facem față provocărilor, să fim mai productivi și mai creativi. Distresul are efecte negative asupra sănătății noastre, în timp ce eustresul poate avea efecte benefice.

Ce este stresul?

Hans Selye definește încă din anul 1965, stresul ca fiind răspunsul nespecific al organismului la cerința de schimbare. Să luăm de exemplu, instabilitatea locului de muncă. Aceasta este o situație care pentru unele persoane poate fi stresantă. Situația devine stresantă atunci când considerăm că nu avem resursele necesare pentru a-i face față. Pentru o persoană care are încredere în sine și știe că nu va avea dificultăți în a-și găsi alt loc de muncă, instabilitatea locului de muncă nu este o situație stresantă. Pentru o altă persoană care nu are încredere în proprile abilități profesionale și consideră că îi va fi dificil să își găsească un alt loc de muncă, această situație este una stresantă. Putem vedea că situația în sine nu este un stresor, ci dezechilibrul între cerințele situației cu care ne confruntăm și proprile resurse face ca un eveniment să fie stresant.

Poate avea stresul și efecte pozitive asupra noastră?

Atunci când avem un deadline, reușim să ne mobilizăm. Stresul ne ajută să devenim mult mai eficienți și mai productivi. Probabil nu de puține ori, ați simțit că vă puteți concentra mai bine, sunteți mai atenți, lucrați mai bine și cu mai multă pasiune, atunci când se apropie termenul de predare al unui proiect. În sine, stresul ne ajută să ne mobilizăm, pentru a face față provocărilor și posibilelor amenințări.

Hans Selye, endocrinolog de origine maghiară, a fost primul care a făcut distincția între distres și eustres. Conform acestuia, eustresul poate avea efecte benefice la nivel psihic și fizic. Spre deosebire de distres, care poate fi prezent pe durate scurte sau lungi de timp, eustresul este de durată scurtă. Eustresul energizează și motivează în timp ce distresul ne face să simțim teamă sau anxietate. O altă diferență fundamentală între eustres și distres, este faptul că starea de eustres este asociată cu credința că avem resursele necesare pentru a face față situației, în timp ce distresul este asociat cu credința că cerințele situației depășesc resursele noastre personale. Eustresul ne ajută să ne concentrăm și să fim performanți, în timp ce distresul ne face să evităm o sarcină și duce la scăderea abilității de concentrare și a performanței.

Este stresul în sine rău pentru noi?

Atunci când are loc un eveniment stresant, sistemul nervos autonom este activat. Părți ale sistemului nervos autonom sunt sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic. Atunci când suntem confruntați cu o situație stresantă, partea sistemului autonom responsabilă cu mobilizarea noastră (sistemul nervos simpatic) se activează. Creșterea secreției de cortizol și norepinefrină duce la creșterea frecvenței cardiace, a presiunii sangvine, ajutându-ne să ne concentrăm mai bine asupra lucrurilor pe care trebuie să le facem. Sistemul parasimpatic, cel care favorizează regenerarea organismului după stres, este în acest moment copleșit. Perioadele prelungite de stres suprasolicită sistemul parasimpatic, făcându-i organismului dificilă reechilibrarea și funcționarea la parametri optimi. Perioadele scurte de stres, însă, însoțite de sentimentul că putem face față situației, sunt benefice pentru noi.

℗PUBLICITATE


Stresul în sine nu este un inamic. Durata evenimentului stresant și modul în care evaluăm situația, sunt însă factori critici. Indiferent de cât de banal sau provocatoar este un eveniment, dacă noi credem că nu îi putem face față, el ne va afecta sănătatea fizică și psihică. Schimbarea modului în care privim o situație, precum și creșterea stimei de sine și a autoeficacității, sunt elemente care ne ajută să ne raportăm diferit la un eveniment stresant. Noi putem privi un eveniment stresant, ca pe o provocare și o oportunitate de a ne depăși propriile limite, nu ca pe o amenințare.

Percepția noastră este importantă! Acest lucru este demonstrat și de o cercetare, care arată că percepția noastră legată de măsura în care stresul ne afectează sănătatea prezice gradul de afectare al organismului de către stres. O serie de cercetători din cadrul University of Wisconsin, Madison, au publicat în 2012, un studiu care a revoluționat modul în care ne raportăm la stres. Studiul a fost realizat pe un eșantion de aproximativ 186 milioane de persoane, din Statele Unite ale Americii. Persoanele care au spus că au un nivel ridicat al stresului și consideră că stresul le afectează sănătatea, au avut ulterior un risc cu 43% mai mare de a muri prematur.

Cum ne putem împrietenii cu stresul?

Kelly McGonigal, cercetătoare în cadrul University Stanford, explică în cartea sa, Partea pozitivă a stresului. De ce stresul îți face bine și cum să-l folosești în favoarea ta, cum ne putem împrieteni cu stresul.

De la autoarea cărții, aflăm că stresul ne face mai sociabili. Prin intermediul secreției de oxitocină, care crește în momentele stresante, alegem să căutăm suportul social și relaționarea cu ceilalți.

Autoarea susține faptul că, pe termen lung, este indicat să ne dezvoltăm un setting mental care să ne ajute să facem față provocărilor în loc de a ne teme de acestea. Dacă învățăm să privim stresul ca pe ceva care ne ajută, și nu ca pe ceva care ne afectează, vom fi probabil mai sănătoși fizic și psihic și mai productivi.

Alexandra Huh

Alexandra Huh este psiholog clinician, doctorand în cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj, pasionată de oameni, neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută