fbpx
skip to Main Content

În viziunea renumitului Carl Gustav Jung, personalitatea umană este o combinație interesantă dintre două tipologii atitudinale și patru funcții ale sinelui. Cele două atitudini le-a denumit astfel: 

  1. Introversiune – energia psihică este îndreptată către interior, către analizarea sinelui. 
  2. Extraversiune – energia psihică este îndreptată către exterior, către analizarea obiectelor din jur. 

Iar cele patru funcții ale sinelui le-a grupat în felul următor: 

  1. Gândirea – o tipologie de personalitate ce relaționează cu lumea prin logică și intelect. 
  2. Emoția – o tipologie umană care emite judecăți de valoare despre lume.
  3. Senzația – o tipologie umană care este ghidată cu precădere de impresiile senzoriale.
  4. Intuiția – o tipologie umană care percepe lumea cu precădere prin latura sa inconștientă. 

Potrivit lui Jung, o persoană este fundamental introvertită sau extravertită, iar funcția primară a acesteia poate fi oricare dintre cele patru tipologii. Dar renumitul psihoterapeut a articulat și faptul că personalitatea umană nu este o structură fixă – aceasta este capabilă (și chiar este de dorit) să-și cultive trăsături specifice atitudinilor și funcțiilor opuse, pentru a clădi o structură psihică armonioasă. Opusul personalității dominante e descris de Jung cu ajutorul conceptului de umbră. În psihologia analitică, umbra cuprinde caracteristici și trăsături psihologice pe care o persoană nu le recunoaște în raport cu propria funcționare, drept urmare nu se identifică cu acestea. Umbra reprezintă o parte inconștientă a personalității noastre și cuprinde atât zonele fragile, cât și limitele sau defectele pe care le avem. Toți oamenii au și o personalitate opusă, numită de Jung umbră, iar responsabilitatea este să o recunoască, s-o conștientizeze și s-o integreze în propria existență. 

Cele opt tipologii psihologice 

Tipologia gânditor-extravertit: acest tip de personalitate este dominat de gândire și logică. Energia lui este ghidată către exterior, către rezultatele practice, folosindu-și gândirea și acțiunile pentru a analiza latura obiectivă a informațiilor. Oamenii definiți prin acest tip de personalitate iubesc faptele concrete și au abilități bune de rezolvare a problemelor. Au, de asemenea, tendința de a crede că dețin adevărul absolut, drept urmare pot cădea ușor în extrema tiraniei. În fapt, nu fac decât să suprime orice detaliu care nu se potrivește cu viziunea lor rațională. Opusul personalității lor (umbra acestei tipologii) este tipologia de personalitate emoțional-introvertită. Deoarece nu au o bună conexiune cu latura emoțională și pentru că-și reprimă sentimentele, nu au abilități prea bune de relaționare interpersonală. Tot ceea ce reprimă se poate manifesta sub forma unor stări violente, infidelități înflăcărate, comportamente bigote. Manifestă un puternic sentiment al datoriei și o lipsă acută de toleranță și empatie. Mulți oameni de știință, avocați, ingineri, administratori și tehnicieni pot avea acest tip de personalitate. 

Tipologia gânditor-introvertit: acest tip de personalitate este, de asemenea, centrat pe latura intelectuală, dar este orientat mai cu seamă către universul interior, decât spre fapte concrete și externe. Prin natura lor, oamenii cu acest tip de personalitate sunt mai contemplativi, având o predilecție spre a adresa întrebări și a căuta răspunsuri, fiind rezervați în a crede adevăruri general valabile. Gândirea lor este guvernată de aspectele interioare, de idei subiective, și sunt prea puțin atenți la rezultatele concrete. Pot părea egocentrici și adesea deconectați de lumea exterioară. Opusul personalității lor este tipologia emoțional-extravertită. Din cauză că-și reprimă adesea sentimentele, au dificultăți în exprimarea emoțiilor, iar uneori pot manifesta o naivitate infantilă și, de asemenea, pot interpreta criticile celor din jur ca pe un atac la propria persoană. Mulți filosofi și gânditori celebri au acest tip de personalitate, inclusiv Jung se identifica prin prisma acestei tipologii umane.

Tipologia emoțional-extravertită: acest tip de personalitate este bine adaptată la lumea din jur și are capacitatea de-a construi multiple relații sociale. Chiar mai mult, relaționarea este îndeosebi importantă pentru oamenii cu această tipologie, deoarece viața socială reprezintă una dintre cele mai importante valori în existența lor. Sunt oameni care iubesc ieșirile, sunt preocupați de modă și de trendurile actuale, punând mare accent pe ideea de succes personal. Sunt tacticoși și șarmanți, extrem de abili din punct de vedere relațional – motiv pentru care lumea-i vede ca pe niște „fluturi sociali“. Umbra lor, opusul personalității acesteia, este tipologia gânditor-introvertită, ceea ce face ca, uneori, să manifeste o atitudine infantilă, arhaică și negativă. Iar în situații extreme să dezvolte manii sau isterii. Mulți actori, personalități TV, jurnaliști, oameni de comunicare și de vânzări sau influenceri se pot recunoaște în tipologia emoțional-extravertită. 

Tipologia emoțional-introvertită: acest tip de personalitate are atenția îndreptată spre abisul interior și manifestă o preocupare față de profunzimile vieții. Oamenii cu această tipologie sunt rezervați, iubesc liniștea și pacea, poezia și muzica, tinzând să devalorizeze realitatea obiectivă a vieții. Sunt adepții relațiilor mai puține, dar de calitate, și manifestă o bună cunoaștere și capacitate de înțelegere a oamenilor cu care dezvoltă legături apropiate și intime. Sunt preocupați de latura spirituală sau religioasă a vieții și au un dezvoltat spirit de autosacrificiu. Umbra personalității lor este tipologia gânditor-extravertită, motiv pentru care pot manifesta dificultăți la nivelul gândirii logice și sunt la risc de-a dezvolta obsesii și depresii. Adesea, călugării și călugărițele, figurile bisericești, oamenii cu înclinații către spiritualitate sau misticism se pot regăsi în această tipologie psihologică. 

℗PUBLICITATE



Tipologia senzorial-extravertită: acest tip de personalitate este preocupat de activitățile fizice și de senzațiile din corp. Este o personalitate practică, cu deschidere crescută față de lume și mare iubire pentru viață. Au o pasiune față de mâncarea bună, sporturile extreme și față de divertisment. Sunt adevărați căutători de senzații și nu agreează în mod deosebit psihologia sau preocupările intrapsihice, pot să fie chiar suspicioși cu privire la oamenii care au înclinații de natură psihologică. Umbra lor este tipologia intuitiv-introvertită, ceea ce înseamnă că adesea pot să manifeste obsesii negative. Oamenii din această categorie pot dezvolta adicții, pasiuni față de activități extreme și se pot alătura unor culte mai „ciudate“. Pot manifesta comportamente de gelozie vădită și adesea proiectează propriile suspiciuni asupra celor din jur. Mulți oameni de afaceri, antreprenori și sportivi se pot recunoaște ca aparținând acestei categorii. 

Tipologia senzorial-introvertită: acest tip de personalitate preferă cu precădere experiențele senzoriale subiective, lăsând obiectele și bunurile materiale în afara ariei lor de preocupări. Sunt atât de conectați la propria viață senzorială, încât, adesea, întâmpină dificultăți majore în a se exprima în fața celorlalți. Reacționează subiectiv la evenimentele externe și pot declara că au văzut fantome sau că au viziuni de variate feluri. În cazuri extreme, oamenii din această categorie pot deveni psihotici și incapabili să facă distincția între realitate și fantezie. Umbra acestora este tipologia intuitiv-extravertită, iar funcțiile reprimate pot genera multă negativitate și chiar episoade paranoide. Unii artiști, muzicieni și scriitori se pot recunoaște ca având acest tip de personalitate. 

Tipologia intuitiv-extravertită: acest tip de personalitate este ghidat de latura sa intuitivă, drept urmare ia decizii fără a analiza faptele în profunzime. Și totuși, chiar dacă oamenii din această categorie au o trăsătură mai superficială, le place să analizeze o situație din perspective diverse. Se plictisesc repede de tot ce este familiar, bine conturat și preferă să manifeste mereu o percepție proaspătă asupra viitorului. Nu acordă mare credit aspectelor convenționale, motiv pentru care uneori pot deveni obositori pentru cei din jur. Cred în șansă și rar se uită la viață prin lentila generalizărilor. Personalitatea opusă (umbra) este tipologia senzorial-introvertită, iar funcțiile reprimate îi pot ghida către comportamente adictive, fobii sau ipohondrie. Antreprenorii, jurnaliștii, designerii de modă și oamenii de afaceri se identifică adesea cu acest tip de personalitate. 

Tipologia intuitiv-introvertită: acest tip de personalitate este preocupată de lumea mistică a viselor și de importanța inconștientului colectiv. Oamenii din această categorie sunt adesea seduși de momentele de reverie, de fantezii, viziuni spirituale și religioase, încercând să interpreteze lumea exterioară pornind de la aceste aspecte. În trecut, șamanii triburilor erau identificați ca având o astfel de personalitate. Personalitatea lor opusă este tipologia sezorial-extrovertită. Cu aceste funcții reprimate, pot dezvolta, adesea, comportamente compulsive, obsesii și ipohondrie. Acești oameni se află, deseori, în pericol de-a pierde contactul cu realitatea și de-a deveni psihotici. Mulți fizicieni, mistici și poeți se pot recunoaște ca având această tipologie psihologică.

Pentru mai multe informații despre viziunea lui Carl Gustav Jung asupra personalității umane, îți recomandăm: Introducere în interpretarea jungiană a desenelorAnaliza viselorViziuni I, Viziuni II, Dinamica simbolurilor, Umbra din noi.

Pagina de Psihologie

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Back To Top
Caută