fbpx
skip to Main Content
Anxietățile Generației Cu Badge-ul La Gât: FOMO & FOPO

Anxietățile generației cu badge-ul la gât: FOMO & FOPO

Social media sau media de socializare online reprezintă un grup de aplicații sau site-uri web ce funcționează cu ajutorul unui dispozitiv (telefon, tabletă, laptop) conectat la internet, menit să ușureze comunicarea între utilizatori, fiecare dintre aceștia având un profil foarte bine conturat, aproape radiografiat. Practic, fiecare membru poate comunica, distribui, expune conținut către o comunitate proprie, ce are la bază încredere, interese și cunoștințe comune.

Fie că vorbim despre Facebook, Whatsapp, Twitter, Instagram, LinkedIn, Youtube, Vimeo, Flickr, Pinterest, amploarea pe care acest fenomen (denumit generic social media) a căpătat-o, este uluitoare. Desigur, categoria mainstream ce utilizează aceste platforme rămâne 15-60 ani, dar, conform celor mai recente date, eșantionul este mult mai mare, diferențiat, desigur, pe categorii de aplicații.

Dincolo de comunicare, pachetul video vine la braț cu storytelling-ul, poveștile sau imaginile video din cadrul acestor aplicații care fac ca tot ce s-a întâmplat în ultimele 24 ore pe contul unui membru, să fie succint descris în câteva pasaje asemenea unui basm. Granița dintre real și virtual este destul de fină, sau presărată cu foarte multe activități ce pot trece sticla ecranului, un exemplu în acest caz îl reprezintă cele 250 persoane ce au alergat, de Dragobete (2018), în parcul Herăstrău, în căutarea pokemonilor legendari, ce erau vizibili doar trei ore (aceștia trebuiau să fie găsiți, crescuți în telefon, apoi când ajungeau la vârsta maturității, deveneau parteneri).

Deși considerăm că suntem discreți cu viața personală, renunțăm, cu bună știință, la liber arbitru, în favoarea unei lumi superficiale, plină de filtre, pseudo-perfecte, oferind publicului, pe tavă, fresca unei vieți îngrămădită într-un număr limitat de semne. Devenim dependenți de o lume ce se află, de cele mai multe ori, în antiteză cu realitatea pe care o vedem în jurul nostru, ne închidem în propria carapace, zi de zi, până o considerăm zonă de confort.

Experții din domeniul psihologiei ne avertizează că excesul sau supradoza de social media are efecte adverse asupra calității vieții noastre. Studiul DAK, spre exemplu (realizat de către compania germană de asigurări de sănătate DAK și Clinica Universitară din Hamburg) relevă că 2,6% dintre tinerii germani prezintă simptome de dependență a fenomenului social media (studiul a fost aplicat pe un eșantion de 1001 fete și băieți, având vârste între 12-17 ani). Dependența se referă la incapacitatea de a mai dormi profund, problemele de comunicare cu părinții sau familia, folosirea în exces a chat-urilor cu prietenii în online (și o prezență mult mai scăzută în offline), lipsa unor hobby-uri, rezultate scăzute la învățătură, precum și un vocabular limitat, stigmatizat în emoticoane sau gif-uri.

Perioadele de absență din mediul online provoacă irascibilitate, sau chiar depresie, inclusiv tresăririle la auzul unui bip pot provoca, la nivel cortical, un declic puternic, favorizând neliniștea. Însă lucrurile nu se temină aici, specialiștii identificând, în baza problemelor emoționale, anumite fenomene cauzate de social media.

FOMO (Fear of missing out) este convingerea acută și, de cele mai multe ori, nejustificată, a faptului că restul lumii se distrează mai mult sau viețile lor sunt fabuloase, sau experimentează lucruri mult mai interesante. Caruselul nesfârșit de poze și actualizări al prietenilor sau al celebrităților pe care le urmărim se prefigurează a fi perfect, față de realitatea curentă în care ne aflăm. Drept urmare, Fomo se poate manifesta ca o adevărată formă de anxietate socială, cu un risc crescut de abuz de alcool și depresie în rândul utilizatorilor. Pe de altă parte, însă, acestă afecțiune acționează ca un mecanism declanșator al unei utilizări augmentate a rețelelor sociale. Fetele ce se confruntă cu depresia au tendința de a utiliza social media mult mai mult față de băieți.

Un alt articol publicat în „Computers and Human Behavior“ relevă că Fomo s-a dovedit asociat cu un sentiment mai scăzut al satisfacției de viață, în general. Așadar, aceste obiceiuri pot contribui la un ciclu negativ, auto-perpetuant.

℗PUBLICITATE


Conștientizarea situației este primul pas în ameliorarea afecțiunii, iar pașii necesari sunt destul de la îndemână:

  • Mai degrabă decât să ne concentrăm pe ceea ce ne lipsește, ar trebui mutat focusul pe ceea ce deținem deja;
  • Alăturarea mai multor persoane pozitive în grupul în care ieșim, în mediul real (offline);
  • Păstrarea unui jurnal cu cele mai bune amintiri, prin renunțarea la validarea publică și aprecierea privată a lucrurilor ce ne fac viața mai frumoasă;
  • Efectuarea unor planuri cu prieteni buni, sau organizarea unor excursii pot fi o schimbare plăcută a ritmului de viață;
  • Concentrarea pe recunoștință, iar acest lucru este benefic sănătății fizice și emoționale.

În opoziție cu FOMO, se află fenomenul JOMO (Joy of missing out). Experimentarea Jomo implică bucuria de a nu fi angrenat în online, ci, mai degrebă în offline, sau alegerea de a rămâne într-o seară de sâmbătă acasă, decât la petrecerea la care se află prietenii apropiați, sau opțiunea de a aștepta lansarea noilor filme pe Netflix, în detrimentul vizionării unor filme în cinematografe.

Acest nivel este realizat după ce subiecții au trecut, deja, prin FOMO, iar specialiștii adaugă câteva semne ce identifică fenomenul Jomo:

  • Plăcerea de a sta și a te bucura de propria companie, sau de a partenerului, fără să existe nevoie de scroll pe telefon, tabletă, laptop, ba chiar timpul petrecut în aceste aplicații este semnificativ scăzut.
  • Estetica feed-ului tău nu este subiect relevant în conversațiile pe care le porți, iar tag-urile prietenilor nu mai sunt restricționate până la validarea finală.
  • Nu sunteți interesat în testarea celor mai actuale trenduri de fitness, deși cercurile de prieteni o fac și discută, ulterior, despre ele.
  • Nu ridicați un altar aplicațiilor de dating, chiar dacă sunteți în căutarea unor parteneri de viață, mergând pe ideea că dacă una din zece persoane și-a găsit jumătatea aici, nu înseamnă că rezultatele sunt relevante și perfect aplicabile tuturor cazurilor.

Concluziile studiului DAK, relevate de Andreas Storm, propun un dozaj echilibrat de online și offline, în care componenta timp petrecut în social media să nu fie mai mare decât cel petrecut în lumea reală, pauzele fiind absolut necesare (părinții și cadrele didactice fiind responsabili direct de acest aspect), prin implicarea în mai multe activități menite să distragă atenția, să ofere utilizatorului un mediu real de apartență a unui grup cu care să relaționeze în carne și oase.

FOPO (Fear of other people’s opinions), reprezintă frica de a fi catalogat într-un anumit fel de către ceilalți. Segregarea pe anumite „sertare“ ale societății ne face să considerăm că ceea ce alte persoane gândesc despre noi trebuie să fie, de regulă, negativ. Cercetătoarea și autoarea Brené Brown ne îndeamnă să ne pese mai puțin de părerile celorlalți, iar rezultatul ar fi o viață mult mai conștient trăită. În dialogul purtat dintre Brown și Michel Gervais (psiholog renumit și profesor al Universițății Laval, Quebec), acesta din urmă numește fomo drept cel mai mare inhibitor al potențialului, cu un focus real pe ceea ce se întamplă dincolo de critică. Dar pentru a trece de această stare de frică, se poate practica un exercițiu la îndemâna oricui, și anume, identificarea a cel mult șase persoane semnificative din viața fiecăruia pe care să-i putem nota pe o hârtie, urmând ca fiecare gând de tip fopo să fie raportat la capacitatea de empatie a acelora a căror părere contează pentru noi înșine.

Desigur, dacă în urma conștientizării stărilor pe care le traversați simțiti că aveți nevoie de un ghid sau un mentor psihologic, o persoană care să vă călăuzească în procesul cunoașterii de sine și al creșterii personale, accesați lista de psihoterapeuți relaționali acreditați și recunoscuți de Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută