fbpx
skip to Main Content

Cât de mult ne influențează genetica? Trăsăturile de personalitate sunt moderat ereditare

Genetica comportamentală studiază eritabilitatea trăsăturilor comportamentale și se suprapune cu genetica, psihologia și etologia (studiul științific al comportamentului uman și animal). Genetica joacă un rol important în momentul și în modul în care are loc învățarea, creșterea și dezvoltarea. De exemplu, deși mediul are un efect asupra comportamentului de mers pe jos al sugarilor și copiilor mici, copiii nu pot…

Controlul emoțional este important atât pentru învățare, cât și pentru dezvățare

„Orice adicție este rea, indiferent că este vorba despre narcotice, alcool, morfină sau idealism“ – Carl Jung Lupta dintre voință și inconștient este cât se poate de clară în situația în care o persoană este „sclavul“ unei deprinderi de care nu poate scăpa. În momentul în care satisface acea deprindere, apare o incitare implacabilă, imaginația este acaparată, iar dacă totuși,…

Acte ratate. De ce am spus asta?

Se întâmplă să spunem cu voce cuvinte pe care nu înțelegem de ce le-am spus. Le gândeam, dar totuși n-am fi vrut să le împărtășim cu ceilalți. Atunci apare acel „Ups, nu asta voiam să spun“. Psihanaliza numește o astfel de întâmplare „act ratat“. O producție a inconștientului, un mijloc, un mod prin care acesta reușește să se exprime. Actul…

Conexiunea dintre emoții, comportament și gânduri

Căutăm emoții pozitive, cum ar fi plăcerea, calmul, bucuria, și evităm emoții negative, precum frica, anxietatea, durerea, jena și rușinea. Emoția dă sens experienței noastre de viață și ne pregătește să acționăm. Începând din copilărie, experiența se organizează în „scheme emoționale“ care includ întotdeauna sentimente, tendințe de acțiune și, uneori, credințe.  Emoția apare în zonele inferioare ale creierului, cum ar fi amigdala,…

Cum ne gestionăm frustrarea? Experiențe ușoare sau copleșitoare

Ne străduim constant să stabilim o relație satisfăcătoare cu mediul nostru. Cu alte cuvinte, încercăm să ne îndeplinim nevoile pentru a trăi fericiți și pentru a funcționa eficient. Nevoile noastre nu pot fi întotdeauna satisfăcute în mod corespunzător în toate situațiile. Trebuie să ne confruntăm cu atitudinile altor persoane, atitudini ostile de critică, de constatare a greșelilor, de rătăcire, de batjocură, de…

Eliberarea emoțională – între catharsis și suprimare

În fiecare zi, cu toții facem un efort pentru a părea puternici și invulnerabili. Societatea și presiunea mediului nostru ne împing să facem asta. Este considerat ca fiind ceva rău să exprimăm emoții negative și în acest fel este încurajată represiunea și îngroparea lor în adâncul inconștientului. Cu toate acestea, exprimarea emoțiilor face parte dintr-un „ego“ matur și echilibrat. Fiecare emoție…

Despre credința în propria grandoare. Narcisismul la copii

Atunci când un părinte crede că propriul său copil este mai bun decât alți copii și nu poate face nimic rău, el favorizează narcisismul nesănătos la copil. La prima vedere, lauda părinților este un lucru foarte bun: părinții își laudă copiii cu intențiile bune de a le crește stima de sine, de a-i încuraja și de a le arăta afecțiune. Însă…

Aruncarea umbrelor. Proiecțiile ca mecanisme de apărare

Proiecția reprezintă un mecanism de apărare precoce. Cu toții recurgem, în diverse grade, la proiecție în viața de toate zilele. Atunci când atribuim unele intenții celorlalți, suntem în plină proiecție. Atunci când vedem în altul ceea ce refuzăm să vedem la noi înșine, suntem în plină proiecție. Proiecția este un mecanism arhaic care spune „nu eu, celălalt“. Proiecția este legată…

Când adulții se comportă ca niște copii. Regresia, mecanism de apărare

„Regresia“ – termen creat de Sigmund Freud – este o revenire la etapele anterioare ale dezvoltării, ca mecanism de apărare în perioadele de stres.  Adoptăm comportamente de copil, atunci când ne simțim respinși, abandonați sau în alte situații cu care ne-am întâlnit încă din copilăria noastră. Devenim vulnerabili precum eram în copilărie, simțim rușine, singurătate, frică. Dinamica furiei la adult este…

Psihologia rugăciunii. Beneficiile psihice și fizice ale uneia dintre cele mai vechi experiențe umane

„Rugăciune scurtă: «Vreau să trăiesc aici prin Tine. Iar dacă sunt cu Tine, totul e bine.»“ – Lev Tolstoi, în Despre Dumnezeu și om. Din jurnalul ultimilor ani (1907-1910) Pentru creștini, rugăciunea este o parte cotidiană a vieții. Rugăciunea are beneficii psihologice și fiziologice dovedite de numeroase cercetări. S-a constatat că persoanele care au credințe religioase puternice raportează niveluri mai mici de anxietate și…

Adaptarea la fericire. Hedonismul și dorințele de a găsi plăcerea și de a evita durerea

Dacă fericirea este un obiectiv universal, poate că ar trebui să-i înțelegem cauza și efectul. Căutarea fericirii este un efort uman general valabil. Cu toții ne dorim să fim fericiți și empatizăm cu nevoia celorlalți de a fi fericiți. Psihologii vorbesc despre fericire făcând referire la două concepte diferite: fericirea hedonică (plăcerea) și fericirea eudaimonică (sensul și scopul). Opinia hedonică…

Bunăstarea psihologică sau despre a te simți bine și a funcționa eficient

Starea de bine are multe componente: mentale, psihologice, sociale, emoționale și spirituale. Bunăstarea emoțională înseamnă să te simți bine. Să fii fericit, să experimentezi emoții pozitive precum dragostea, bucuria sau compasiunea și să te simți în general satisfăcut de viață. Starea de bine de natură spirituală poate include sentimentul de a fi conectat la o putere mai înaltă, existența unui…

Back To Top
×Close search
Caută