Ne străduim constant să stabilim o relație satisfăcătoare cu mediul nostru. Cu alte cuvinte, încercăm să ne îndeplinim nevoile pentru a trăi fericiți și pentru a funcționa eficient. Nevoile noastre nu pot fi întotdeauna satisfăcute în mod corespunzător în toate situațiile. Trebuie să ne confruntăm cu atitudinile altor persoane, atitudini ostile de critică, de constatare a greșelilor, de rătăcire, de batjocură, de dispreț și de ridicol. Ca atare, poate deveni dificil pentru noi să dezvoltăm sentimente de siguranță, valoare și competență. Există o varietate de bariere sau obstacole în satisfacerea nevoilor și dorințelor noastre. Acest lucru duce la frustrare și creșterea tensiunii.
Frustrările noastre pot fi cauzate de obstacole minore întâlnite în mediul nostru. Un profesor se poate simți frustrat dacă ceea ce a explicat nu a fost înțeles de elevii săi. Un elev se poate simți frustrat pentru că nu a primit nota pe care se simțea îndreptățit să o primească.
Conflictele cu alte persoane ne provoacă o serie de frustrări. Frustrarea este o experiență necesară în viața fiecărui copil și adult. Ea este necesară în procesul nostru de creștere. Capacitatea de a tolera frustrarea depinde, în mare măsură, de prezența sentimentelor de securitate și a valorii personale care au fost dezvoltate în copilărie. Persoanele cu frustrări severe din copilărie și în special cele care au acumulat o serie de frustrări nerezolvate la nivel inconștient vor răspunde frustrării mai puțin adecvat decât persoanele care și-au rezolvat frustrarea în mod satisfăcător în copilărie. Frustrările inconștiente se caracterizează prin sentimentul de inferioritate, agresivitate și nevrotism. Prin urmare, inconștientul joacă un rol primordial în dezvoltarea frustrării, precum și în determinarea naturii reacțiilor la frustrările viitoare.
Cercetările în psihologia dezvoltării au demonstrat că reglarea emoțiilor, toleranța la frustrare și abilitățile de soluționare a problemelor sunt cultivate prin relațiile cu părinții sau îngrijitorii noștri și cu alți adulți cheie. Toleranța la frustrare se referă la capacitatea de a rezista la situații sau evenimente dificile. Unii pot avea toleranță ridicată la frustrare, ei rezistând la circumstanțe enervante fără a fi deranjați. Alții pot avea toleranță scăzută la frustrare. Aceștia sunt cei pentru care enervările generează sentimente tulburătoare greu de gestionat.
Frustrarea pe care o experimentăm poate fi văzută ca rezultatul a două tipuri de blocaje ale obiectivelor, adică surse interne și externe de frustrare. Sursele interne de frustrare implică, de obicei, dezamăgirea care apare atunci când nu putem avea ceea ce ne dorim ca urmare a unor deficiențe reale personale sau imaginate, cum ar fi lipsa de încredere sau frica de situații sociale. Al doilea tip de frustrare rezultă din cauze externe care implică blocaje ce ies în calea obiectivelor noastre. Una dintre cele mai mari surse de frustrare din lumea de azi este cea cauzată de percepția pierderii timpului, de exemplu când stai la coadă într-un magazin sau când ești blocat în trafic. Frustrarea externă este inevitabilă. Putem încerca să facem ceva în acest sens, cum ar fi găsirea unui traseu diferit dacă suntem blocați în trafic sau alegerea unui alt magazin pentru a evita statul la coadă. Ar fi bine ca în tratarea surselor externe de frustrare să recunoaștem înțelepciunea rugăciunii de seninătate: „Doamne, dă-mi seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care pot să le schimb şi înțelepciunea de a ști să le deosebesc.“
Unele dintre răspunsurile tipice la frustrare includ furia, renunțarea, pierderea stimei de sine, stresul și depresia.
℗PUBLICITATE
Uneori, cel mai bun mod de a evita frustrarea este să recunoștem că așteptările noastre sunt problema, iar pasul important în depășirea frustrării este să recunoaștem că simțim acea emoție.
Frustrările fiecăruia dintre noi sunt semnificative. Ele pot, de fapt, imobiliza acțiunile și procesul nostru de gândire rațională, ducând astfel la perioade de indecizie.
Uneori, motivele pentru care ne simțim frustrați ar putea fi foarte stupide și ciudate. De fapt, aceste motive ar putea chiar să ne facă să râdem. Râsul ne va indica imediat o soluție pe care poate am trecut-o cu vederea anterior. Cu toate acestea, alteori frustrările vor fi îndreptățite și, în consecință, va trebui să analizăm puțin mai mult situația cu care ne confruntăm. În astfel de cazuri, ar fi indicat să ne întrebăm:
- Care este problema de bază care mă deranjează?
- Ce provoacă aceste sentimente?
- Fac parte din problemă sau din soluție?
Când vine vorba de gestionarea frustrării pe termen lung, există o abilitate cheie care ne va oferi ceea ce avem nevoie pentru a depăși orice problemă cu care ne confruntăm. Această abilitate este creativitatea.
Ne putem îmbunătăți abilitățile de gândire creativă zilnic, citind cărți, vorbind cu oameni creativi pentru a afla cum își rezolvă problemele și cum își depășesc frustrările personale.
Frustrarea nu este niciodată o experiență ușoară, însă nu trebuie neapărat să fie o experiență copleșitoare.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
