Potrivit psihologului Paul Gilbert, profesor la Universitatea din Derby, compasiunea poate fi definită în variate moduri, dar în esența sa este bunăvoință, cu o conștientizare profundă a propriei suferințe și a celei resimțite de alte ființe, însoțită de dorința și încercarea de a o alina. Nu doar în istoria omenirii, dar și în zilele noastre cruzimea este prezentă, însă cu toate acestea de mai bine de 3.000 de ani compasiunea a fost înțeleasă drept una dintre cele mai importante și remarcabile calități ale minții umane.
Este dovedit științific că, dincolo de aspectele sale spirituale și religioase, compasiunea este o componentă centrală în procesul de vindecare a minții și a relațiilor noastre turbulente. Dacă inițial compasiunea a fost încurajată cu precădere în practicile religioase, de mai bine de patru decenii psihologia și psihoterapia au integrat cu succes acest ingredient minune, iar studiile făcute asupra creierului uman îi confirmă importanța.
Dezvoltarea compasiunii este văzută drept esențială în următoarele trei arii ale vieții:
- Alinarea durerii și a suferinței.
- Cultivarea fericirii.
- Descoperirea și urmarea sensului vieții.
Ce înseamnă compasiunea pentru sine și pentru cei din jur?
Înainte de toate, compasiunea față de noi înșine și față de celelalte suflete ne poate ajuta să gestionăm mai multe provocări ale vieții, învățându-ne cum să facem față emoțiilor puternice care apar, conflictelor cu alți oameni, inclusiv cum să ne raportăm față de problemele lumii. Concentrarea pe dezvoltarea interioară a îngăduinței de sine, pe conectarea socială și pe recunoștință ne poate ajuta chiar și în aceste vremuri de război.
Dr. Gilbert, autorul cărții Compasiunea și mintea umană, ne vorbește despre trei sisteme implicate în reglarea noastră emoțională: sistemul de amenințare și de autoapărare, sistemul de stabilire de obiective și identificare de resurse și sistemul de alinare și mulțumiri. Primul este corelat cu supraviețuirea noastră, al doilea cu planificarea vieții și al treilea cu momentele de relaxare și starea de bine. În funcție de sistemul care se află în funcțiune, în corpul nostru se produc diferiți hormoni: cortizol, dopamină sau oxitocină. Pentru buna noastră funcționare este important ca cele trei sisteme să fie cât de cât în echilibru și să balanseze într-un mod sănătos compoziția chimică a corpului nostru.
℗PUBLICITATE
În situații de criză, precum este războiul din Ucraina, probabil că sistemul de detectare a amenințărilor și cel de identificare de resurse sunt supraactivate și pentru a nu pierde complet controlul asupra funcționării noastre avem nevoie să sprijinim și sistemul de alinare și mulțumire. Aici vine în scenă compasiunea. Este important să stimulăm sistemul de alinare și să ne exprimăm atenția iubitoare față de sine.
Potrivit cercetătoarei Kristin Neff, compasiunea față de noi înșine include următoarele trei elemente:
- Bunătatea de sine.
- Recunoașterea durerii drept parte din condiția umană.
- Practicarea stării de prezență conștientă.
Cu alte cuvinte, în vremuri de criză, este important să ne întrebăm ce putem face pentru a ne alina durere și suferința. Să ne recunoaștem și acceptăm emoțiile și sentimentele. Apoi să facem pace cu acestea, fără să pornim un război interior. A face pace cu ceea ce simțim presupune și să aprobăm faptul că nu suntem singurii care ne confruntăm cu astfel de situații.
Pentru mai multe informații despre cum ne putem cultiva compasiunea și starea de prezență conștientă vă recomandăm cursul online Mindfulness, cartea Mindfulness urban și noua serie de exerciții gratuite Practica Mindfulness.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
