Trauma nu este o tulburare sau o boală. Trauma este o rană, nu neapărat una fizică, ci mai degrabă una a psihicului și a sufletului. O rană care ne seacă de energie și vitalitate, care, pe măsură ce trece timpul, ne îndepărtează tot mai mult de noi înșine și de cei din jurul nostru. Dar, din fericire, este genul de rană care se poate vindeca, dacă avem instrumentele necesare și dacă îndrăznim să le aplicăm. Acesta a fost unul dintre mesajele cheie ale live-ului de pe Instagram; o conversație deschisă, purtată între psihoterapeuții Raluca Anton și Gáspár György.
Punctul de pornire al conversației a fost cartea Într-o voce nerostită, semnată de dr. Peter Levine și publicată la editura Pagina de Psihologie. Dr. Levine este primul autor care a scris o carte despre traumă dintr-o perspectivă științifică, în anii ’90, și despre care se spune că a revoluționat psihologia și psihoterapia traumei. Își desfășoară munca terapeutică și de cercetare de peste 45 de ani, metoda sa de lucru fiind cunoscută drept Somatic Experiencing. Iar cartea Într-o voce nerostită este probabil cel mai complex și elaborat text pe care l-a scris până în prezent.
Cartea se bazează pe doi piloni centrali: deblocarea traumelor și restabilirea stării de bine. Trauma, după cum am punctat și la începutul articolului, este o rană psihologică, care este oglindită cu precădere prin faptul că ne simțim blocați sau că energia corpului nostru este pierdută. Persoanele cu diferite forme de traumă se simt fără vitalitate și trăiesc o stare de neputință. Conversația a fost dusă și către modalitățile de deblocare a traumelor și procesul psihoterapeutic de vindecare.
℗PUBLICITATE
Potrivit metodei dezvoltate de dr. Levine, există cinci canale importante de procesare a experienței personale de viață: simțurile, imaginile, comportamentele, afectele și semnificațiile. Iar în ceea ce privește planul de intervenție, Gáspár ne-a punctat trei etape pe care le consideră extrem de importante: să ne obișnuim cu tremuratul corpului (care este un mijloc natural de descărcare), să ne conectăm la cineva (o altă ființă umană, un animal sau pur și simplu la momentul prezent) și să găsim în corpul nostru un loc de siguranță. Atât descrierea celor cinci canale, cât și pașii intervenției somatice se regăsesc în volumul Într-o voce nerostită – care reprezintă o hartă ce ne ajută să revenim în corpul nostru.
Concluziile conversației au fost cât se poate de clare, trauma nu este experiența negativă în sine, ci efectul pe care aceasta îl lasă asupra noastră, dacă nu avem parte de un martor empatic și dacă nu ne dăm voie să simțim mesajele corpului. Atunci când vine vorba despre traumă, corpul inițiază, iar mintea îl urmează. De aceea, intervențiile centrate pe partea rațională și pe introspecție nu pot vindeca astfel de răni. Întreaga conversație este disponibilă mai jos:
Comandă, acum, exemplarul tău din Într-o voce nerostită și beneficiezi de o reducere de 8%.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
