#PsihoDescoperiri: burnout – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

„Sunt epuizat“, „mă simt extenuată“, „ne-am cam pierdut energia“ sunt cele mai frecvente fraze pe care le aud în ultima vreme din partea oamenilor cu care stau de vorbă. Vă spun sincer, la un moment dat, mintea mea chiar s-a obișnuit să audă astfel de replici de la oamenii din jur, ajungând să discutăm despre astfel de subiecte în terapie tot mai mult și chiar să simt pe propria piele oboseală și epuizare. Momentul de conștientizare și îngrijorare a venit săptămâna trecută. Eram proaspăt întoarsă din vacanță, cu bateriile încărcate și extrem de fericită să mă reconectez online cu mai mulți colegi terapeuți, când m-a surprins să aud un cor de semeni care împărtășeau cât de extenuați se simt. Asta m-a făcut să văd atât de clar cât de prezent este burnoutul în viețile noastre și cât de mult a ajuns să ne afecteze.

Burnoutul este o stare de epuizare emoțională, mentală și adesea fizică provocată de stres prelungit sau repetat. Deși este cel mai adesea cauzată de probleme la locul de muncă, poate apărea și în alte domenii ale vieții, cum ar fi în rolul de părinți sau în zona relațiilor romantice. Acesta nu este doar un rezultat al orelor petrecute la job sau al faptului că jonglăm cu multe sarcini deodată, deși acestea au și ele un rol. În schimb, epuizarea fizică și mentală, sentimentele frecvente de furie sau iritabilitate și sentimentul că nu îi mai poți face treaba eficient sunt semne-cheie ale burnoutului.

Pentru a trece de aceste definiții ușor științifice, burnoutul este despre sentimentul și percepția că nu putem controla modul în care se desfășoară lucrurile la locul de muncă sau acasă ori faptul că ni se cere să îndeplinim sarcini care intră în conflict cu valorile și credințele personale. La fel de presantă este situația în care muncim către un obiectiv care nu rezonează cu noi sau când simțim că nu avem sprijin. Dacă o persoană nu își adaptează responsabilitățile sau, cel puțin, nu ia o pauză din când în când, s-ar putea confrunta cu epuizarea – precum și cu muntele de probleme de sănătate mintală și fizică care apar adesea, inclusiv dureri de cap, oboseală, arsuri la stomac și alte simptome gastro-intestinale.

Acum că ai citit câteva din semnele burnoutului îmi imaginez că te-ai putea întreba care este diferența dintre acesta și stres (pentru că pare că sunt rude apropiate). Și cam așa e, cele două nu sunt străine una față de cealaltă deoarece, prin definiție, burnoutul este o perioadă extinsă de stres care pare că nu poate fi ameliorată. În schimb, dacă stresul este de scurtă durată sau legat de un anumit obiectiv, cel mai probabil nu vorbim de burnout. Dacă stresul se simte fără sfârșit și vine cu sentimente de vid, apatie și lipsă de speranță, poate să ne indice că e vorba de epuizare.

Pentru a ridica din presiunea oboselii și chiar a epuizării fizice și mintale, te invit să facem #PsihoDescoperiri legate de sugestiile practice.

Sugestia practică #1

Prima sugestie practică vine cu un reminder către un alt articol al acestei rubrici: Limitele. Spun asta pentru că burnoutul este un semnal al faptul că e nevoie să fixăm limite la locul de muncă sau acasă. Atunci când ai prea multe responsabilități care intră în conflict, pur și simplu a spune „nu“ noilor sarcini care vin spre tine este un loc bun de unde să începi (deși poate părea provocator). A reduce volumul de muncă sau pur și simplu a-ți da timp să finalizezi lucrurile care deja se află pe lista ta de to do poate fi de mare ajutor. 

Gândește-te la tine ca la un motor supraîncălzit și solicitat. Care sunt nevoile tale în aceste momente? Poate să îți programezi câteva pauze pe care să le iei, indiferent de ce se întâmplă în jurul tău sau să ai grijă să pleci acasă la ora stabilită (dacă rămâi peste program, multe din sarcini vor fi acolo și a doua zi). Toate aceste sugestii pot contribui la setarea limitelor și la reducerea sentimentelor de epuizare.

℗PUBLICITATE



Sugestia practică #2

Fă-ți timp și pentru alte activități; grija și compasiunea de sine pot fi aliații tăi. Felul în care alegi să ai grijă de tine e diferit pentru toată lumea și ceea te face să te simți bine se poate schimba zi de zi. S-a demonstrat că terapia prin masaj reduce stresul, anxietatea și nivelul hormonului de stres, cortizolul. O plimbare lentă prin cel mai apropiat parc sau un ceai cald și muzică în căști pot fi reparatoare. Experimentează pentru a găsi ceea ce îți aduce o stare de bine generală.

Cheia este să faci activitatea dintr-un loc apropiat de compasiune de sine. Sună foarte simplu, dar ai fi surprins cât de greu este să ne acordăm „permisiunea“ de a ne trata bine.

Sugestia practică #3

Nu lăsa sentimentul că nu ai suficient timp să te oprească. M-am hotărât să trec asta la sugestii pentru că mă gândesc că primul lucru care îți vine în minte când citești celelalte sugestii este: Când mai am timp să le fac și asta?

Cel mai frecvent motiv pe care îl aud când discut despre importanța grijii față de sine, a meditației, a respirației conștiente, a exercițiilor fizice sau a somnului suplimentar este faptul că oamenii simt deja că nu au suficient timp. Paradoxul este că a-ți face timp pentru aceste activități îți va oferi de fapt mai mult timp. Cum e posibil asta? A desfășura o activitate care te relaxează, duce la o concentrare mai bună și te conectează cu tine, astfel vei putea îndeplini sarcinile mai eficient. 

De asemenea, felul în care interpretăm trecerea timpului este influențat de sistemul nostru nervos. Sentimentul de grabă și frustrare sunt accentuate atunci când aveți un sistem nervos simpatic hiperactiv („luptă sau fugă“).

Ca lectură suplimentară, pe acest subiect, vezi și: Burnout: cum să spargi cercul vicios al stresuluiBurnoutul mămicilorBurnout.

Diana Lupu

Diana Lupu este absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napca și Masterandă în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației Universitatea din București în cadrul programului de master Formarea Formatorilor. De asemenea este colaboratoare Social Media pentru publicația A List Magazine.

Caută