Somnul este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor, iar o rutină de somn bine stabilită poate face diferența dintre o noapte liniștită și una agitată. În acest articol, îmi propun să-ți dezvălui câteva dintre motivele pentru care copiii evită ritualurile de culcare și factorii care contribuie la luptele nocturne cu somnul.
O rutină constantă de somn este crucială pentru copii, deoarece le oferă un sentiment de siguranță și predictibilitate. Copiilor nu le plac noutățile, ci adoră să știe la ce să se aștepte, iar rutina de somn nu face excepție. O rutină bine stabilită ar trebui să includă aceiași pași, în aceeași ordine, în fiecare seară. Aceasta poate începe cu o băiță relaxantă (atunci când nu-l suprastimuleză pe cel mic), urmată de îmbrăcarea în pijamale, citirea unei povești și un cântec de leagăn sau o mica șuetă despre activitățile din ziua curentă, în funcție – bineînțeles – de vârsta copilului tău.
Repetarea acestor pași în fiecare seară ajută copilul să înțeleagă ce urmează și-l pregătește mai ușor pentru adormire. Prin predictibilitate vei reduce anxietatea și-l vei ajuta să facă tranziția de la starea de veghe la cea de somn, mai blândă. În plus, aceste rutine pot deveni momente speciale de conectare între tine și copil, oferindu-le celor mici confortul de care au nevoie înainte de a adormi, iar ție – ca îngrijitor primar – oportunitatea de te conecta și de a-i oferi siguranța necesară.
Dacă deja te confrunți cu bătăliile de la etapa adormirii, iată câteva dintre posibilele motive pentru care te simți ca pe un câmp de luptă. Există mai mulți factori care pot determina copiii să se împotrivească adormirii, iar înțelegerea acestora te poate ajuta să dispui de mai multe instrumente adecvate gestionării situației.
Factorii care contribuie la luptele cu ritualul de somn
- Teama de separare
Copiii mici nu percep timpul la fel ca noi, adulții, iar gândul că vor fi întreaga noapte separați de persoana de atașament le poate provoca neliniște, uneori chiar teamă. Această teamă de separare se poate manifesta în diferite moduri. Unii copii mici pot plânge, pot face crize de furie sau se pot da jos încontinuu din pat, încercând să rămână aproape de părinții lor.
Alții își pot exprima anxietatea prin simptome fizice, precum dureri de stomac sau de cap. Cheia pentru abordarea acestor temeri este să înțelegem că ele sunt normale și fac parte din procesul de dezvoltare a copilului. Totodată, ajută să inițiezi ritualul de culcare cu răbdare și cu prezență conștientă, pentru că doar prin crearea unui mediu calm și iubitor vei transforma rutina într-un moment plăcut amândurora.
℗PUBLICITATE
- Programul zilei și energia reziduală
Dacă copilul tău n-a consumat suficientă energie pe parcursul zilei, îi poate fi dificil să adoarmă. Este esențial ca programul zilnic al copilului să includă activitate fizică și stimulare mentală pentru a atinge presiunea de somn necesară. Cu toate acestea, este la fel de important să eviți suprastimularea aproape de ora de culcare. La sfârșitul zilei, având atât o presiune optimă, cât și ora de culcare potrivită, ar trebui ca durata ritualului să se rezume la 30 minute, iar în următoarele 10-15 minute, cel mic să fie deja adormit.
- Perioadele de tranziție și regresii ale somnului
Schimbările petrecute în timpul perioadelor de trecere la mai puține reprize de somn sau al regresiilor cu care micuțul se confruntă în primii ani de viață pot perturba rutina de somn, creând dificultăți temporare. Pe măsură ce copiii se adaptează la noul program de somn, pot avea dificultăți să adoarmă din cauza oboselii excesive sau a somnului insuficient din timpul zilei. Consecvența și răbdarea ta sunt cruciale pentru a-l ajuta pe copil să depășească mai ușor aceste tranziții și să minimizați luptele de la culcare.
- Emoțiile puternice și schimbările majore
Situații precum intrarea în colectivitate, apariția unui frate sau alte schimbări majore în viața de familie pot genera emoții puternice care afectează, de asemenea, somnul copilului. Aceste emoții pot necesita timp pentru procesare, precum și atenție suplimentară din partea îngrijitorului primar. În aceste cazuri, oferirea unui suport emoțional suplimentar și menținerea unei rutine constante ajută copilul să treacă mai ușor prin perioadele dificile.
Închei prin a reitera faptul că cei mici trebuie să se simtă conectați, iubiți și în siguranță pentru a avea o tranziție ușoară către ora de culcare. Scopul este de a transforma ora de culcare dintr-o sursă de stres și anxietate, într-o experiență liniștită și pozitivă. Iar toate acestea implică răbdare, consecvență și angajamentul de a crea un mediu de somn optim. Oferindu-i celui mic atenție totală și afecțiune, poți transforma momentul adormirii într-un moment de odihnă și confort.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
