Jobul și cariera reprezintă două elemente importante în viața multora dintre noi. Sunt sursa noastră de venit, de atingere a obiectivelor personale și de interacțiune socială. Recunosc cu deschidere că latura profesională ocupă o importantă parte din viața mea și adesea reprezintă o sursă infinită de satisfacții. Însă, dacă aleg să mă înțeleg mai bine, constat că nu este doar atât, adesea jobul meu și poate și al tău sunt și o sursă de stres emoțional.
Eustres vs. Distres
Adesea îmi aud prietenii spunând „ești un norocos deoarece îți iubești locul de muncă“ sau „ai un job de vis“, poate și urechile tale au auzit asta. Dar chiar și un job invidiat de alții implică deadline-uri stresante, standarde greu de atins și multe responsabilități mai mult sau mai puțin atrăgătoare. Pentru unii dintre noi stresul funcționează ca un combustibil care ne motivează să ne îndeplinim sarcinile profesionale, în acest caz vorbim despre eustres. Însă, foarte ușor stresul profesional poate deveni copleșitor asupra vieților noastre, și acest fenomen este numit distres. Probabil că nu doar odată, ți-ai dat seama că mintea ta continuă să se îngrijoreze și acasă în legătură cu un proiect profesional, ai constatat că superiorii sau colegii nu te tratează cu suficient respect sau ai tendința de a accepta mai multe sarcini decât poți duce, în speranța că promovarea mult așteptată nu va întârzia să apară. Punând lucrurile cap la cap este ușor să admitem că provocările de la muncă ne pot afecta atât relațiile personale, cât și celelalte domenii semnificative ale vieții. Mai mult decât atât, reducerile și restructurările de personal care sunt atât de vehiculate în zilele noastre pot crește semnificativ nivelul de anxietate cu privire la siguranța zilei de mâine.
Răspunsul organismului la stres
Dincolo de aceste schimbări de context și stare emoțională, o serie de schimbări sunt observabile și la nivelul sistemului fiziologic. Preocupările constante cu privire la locul de muncă ne împiedică adesea să ne hrănim corespunzător și ne încurajează să sărim peste exercițiile fizice care sunt precum sarea în bucate. În acest context, rezultatele vehiculate de specialiștii în sănătate sunt: numeroase probleme de greutate, presiunea crescută a sângelui și cote alarmante ale nivelului de colesterol.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Studiile clinice ne-au arătat, fără doar și poate că, stresori obișnuiți de la job, precum lipsa recompenselor, mediu de ostil de muncă și interminabilele ore suplimentare sunt factori de risc major pentru problemele cardiace, inclusiv atacul de cord (Weiss & Molitor. 2013).
Costurile psihologice ale stresului
Însă efectele nocive nu se opresc aici, stresul ocupațional adesea duce la aplatizare emoțională, adică o stare de stingere afectivă care încurajează un șir infinit de atitudini negative atât față de propria persoană, cât și față de cei din jur. Burnout-ul (această stingere afectivă) favorizează depresia, care este o stare bio-psihologică corelată cu multe alte probleme precum obezitatea, tulburările de comportament alimentar, diabetul și anumite forme de cancer. Depresia cronică reduce imunitatea față de alte tipologii de tulburări și în cazuri extreme poate contribui chiar la moarte prematură.
Plan personalizat pentru schimbare
Și acum după ce am creionat o realitate dureroasă, pentru mulți dintre noi, să vedem ce putem face concret pentru a ne crește rezistența la stresul ocupațional. Din fericire există numeroase strategii eficiente de coping (de a face față). Unele dintre acestea combină tehnicile de relaxare cu un comportament alimentar sănătos și o serie de exerciții fizice. Altele sunt centrate pe aspecte mai specifice precum managementul timpului, training-ul asertivității și îmbunătățirea abilităților sociale.
Însă până la a implementa un program personalizat de schimbare iată câteva idei utile:
Folosește la maxim momentele de pauză – Chiar și 10 minute de timp personal pot contribui la reîmprospătarea statusului mintal. O scurtă plimbare, o scurtă pălăvrăgeală cu colegii despre orice altceva dar nu muncă sau un simplu exercițiu de mindfulness (centrarea atenției asupra momentului prezent) ori respirație, pot reprezenta comportamente care au funcție de prevenție și reducere a stresului profesional.
Dacă simți că îți crește furia, pune-te în mișcare – furia este o emoție firească, însă adesea nu știm cum să o gestionăm eficient și sub încurajarea gândurilor ajungem să reacționăm exagerat și agresiv. În astfel de situații o activitate mentală de genul număratului până la 10 sau o scurtă activitate fizică te poate ajuta să întârzii reacția imediată și să câștigi timp pentru a răspunde conform valorilor tale și nu în baza impulsului emoțional.
Alege să-ți fixezi standarde rezonabile pentru tine și pentru ceilalți – adesea căutăm perfecțiunea, însă realitatea ne arată că aceasta nu există. Este important să avem o imagine cât mai realistă despre fișa postului și responsabilitățile menționate în aceasta. De asemenea, în măsura posibilităților, este bine să negociem cât mai mult cu superiorii în legătură cu ceea ce scrie în fișa postului și ceea ce facem în realitate. Colaborarea cu superiorii în scopul atingerii schimbărilor dorite determină atât îmbunătățiri emoționale și fiziologice cât și o serie de beneficii organizaționale.
Apreciază-te zilnic pentru efortul depus – competitivitatea și centrarea pe progres sunt elemente care stimulează creșterea nivelului de cortizol (hormonul stresului), care este un drive interior pentru o implicarea în și mai multe sarcini. O minte biasată de standarde și așteptări nerealiste ne comunică din nou și din nou că ceea ce am făcut nu este suficient. Astfel vocea noastră interioară devine una critică și autoritară, lipsită de compasiune și acceptare. Adesea trebuie să depunem un efort susținut și de lungă durată pentru a ne redefini limbajul interior și a învăța să ne apreciem pentru ceea ce facem și nu pentru rezultatele obținute.