Subiectul fierbinte al acestui început de an, atât pentru publicul larg, cât și pentru autorități este reprezentat de campania națională de vaccinare.
Între Crăciun și Revelion au sosit în țară primele zece mii de doze de imunizare antiCOVID-19, produse de Pfizer. Compania producătoare susține că vaccinul are o eficacitate de 95% (raportată la 44.000 subiecți cărora li s-au aplicat testele), însă merită menționat că au existat și reacții secundare. De altfel, simptomele post-vaccinare sunt clasate drept comune oricărui vaccin antigripal.
Desigur că se recomandă o discuție prealabilă cu medicul de familie, precum și cu medicul curant (pentru afecțiuni preexistente), pentru a prefigura împreună varianta cât mai conștient aleasă.
Însă până când ajungem în acel moment, potrivit site-ului ȘtirileProTV.ro, medicul Valeria Herdea (medic de familie, vicepreședintele Colegiului Medicilor) vine în ajutorul nostru cu câteva precizări clare și transparente. Spre exemplu, conform sursei citate, aceasta susține că datorită sistemului imunitar solid, vaccinul nu este destinat persoanelor sub șaisprezece ani (în Marea Britanie) ori sub optsprezece ani (în alte state), iar în același spectru restrictiv intră și femeile gravide, precum și cele care au născut cu mai puțin de două luni înainte să-și facă vaccinul.
Nici pentru femeile care intenționează să devină mame în viitorul apropiat nu se recomandă administrarea serului imunitar, întrucât ar fi nevoie de două-trei luni distanță de la vaccinare până când urmează să rămână însărcinate.
Este important de știut că nu orice răceală înseamnă COVID-19, însă, în egală măsură, este lesne de înțeles că dacă prezentăm simptome (febră, durere în gât, strănut, tuse etc.), nu se recomandă să ne vaccinăm, ci este necesar să așteptăm să se amelioreze starea generală și abia apoi să ne concentrăm în acest sens.
℗PUBLICITATE
Dr. Valeria Herdea mai precizează faptul că dacă există doar un simptom (iar exemplul dat de dumneaei ar fi curgerea nasului), dar, în rest, ne simțim bine, nu ar fi nevoie să amânăm momentul injectării.
Un alt punct important atins este cel al categoriilor de persoane care nu ar fi indicat să se imunizeze cu serul împotriva COVID-19 și anume, pacienții oncologici (cei aflați în tratament oncologic), cu deficiențe imunitare severe, cu tulburări hematologice sau aflate în tratament TBC ori HIV și, în egală măsură, persoanele care suferă de hepatită acută și sunt în plin puseu.
Legătura cu personalul de specialitate care ne cunoaște istoricul medical este crucială și tocmai de aceea este sănătos să alegem să ne informăm înainte de toate, abia apoi să acționăm. Cu toate acestea, pe același taler al documentării stă și scepticismul personal, care ar merita elucidat prin dovezi palpabile; iar aici intervine grija cu care ne alegem sursele de informare în care să avem încredere și care să prezinte echidistant informațiile.
Pentru persoanele eligibile și care doresc să se imunizeze este la fel de necesar să fie conștiente de faptul că 84% dintre cei ce s-au vaccinat au raportat durere la locul injectării, 55% dureri de cap, 63% oboseală și 40% dureri musculare. Frisoanele, durerile articulare ori febra au existat și ele, însă este la fel de important de precizat că toate aceste simptome au fost efemere, asemenea oricărui alt vaccin.
Sănătatea este mai presus de orice; de aceea, pentru că ne aflăm într-o perioadă extrem de sensibilă (fizic și psihic), specialiștii ne îndeamnă să nu uităm să ne menținem echilibrul interior la un nivel optim, iar dacă simțim că evenimentele ne depășesc, să apelăm cu încredere la ajutor în căutarea unei soluții.
Pentru informații suplimentare vă recomandăm și textul: Conversații în familie despre COVID, vaccinare și emoțiile pe care le trăim.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
