Skip to content

În articolul de săptămâna trecută, inspirată de startul lunii septembrie, am pornit discuția legată de sănătate mintală. Cred că este un subiect care merită mult mai multă atenție în rubrica #PsihoDescoperiri, așa că astăzi mi-am propus să continuăm și să aflăm mai multe. 

Cred că ne putem da seama cât de multe cunoaștem despre sănătatea mintală îndreptându-ne atenția către zona de mituri. Mulți dintre noi suntem atât neinformați, cât și extrem de sensibili cu privire la subiect. Cu toții avem o părere despre sănătatea mintală și cu toții avem experiențe de viață care ne definesc opiniile. Aceste experiențe sunt puternice și totuși este posibil să nu fim conștienți de influența lor. Este important să fim conștienți de miturile și concepțiile greșite care ne-ar fi putut deforma viziunea asupra sănătății mintale. De ce? Pentru că, în primul rând, cred că suntem datori față de propria persoană și față de starea de bine generală. 

„Sănătatea mintală este o slăbiciune“ – da, chiar dacă poate părea ciudat să citim asta – enunțul descrie una din credințele pe care mi-ar plăcea să o despicăm în patru, deoarece majoritatea dintre noi confundă sănătatea mintală cu slăbiciunea, văzând-o ca pe o caracteristică negativă a unei persoane și chiar a abilităților sale. Astfel, învățăm să trăim cu ideea că orice formă de vulnerabilitate sau nesiguranță trebuie ascunsă, pentru a evita să cădem pradă etichetei de „persoană slabă“. Și știți care e rezultatul în cele mai multe dintre situații? Faptul că nici măcar nu mai începem o conversație autentică și umană despre emoții sau dificultăți cu persoanele din viața noastră. Mai exact, conturăm un peisaj în care nu pot crește emoții, în afară de cele social acceptate. Orice altceva nu este doar respins, ci și judecat și etichetat.

În realitatea universului emoțional, vulnerabilitatea este o dovadă de putere, nu de slăbiciune. A cere ajutor este putere, nu slăbiciune. A vorbi despre sănătatea ta mentală este un semn de tărie, nu de slăbiciune. Este nevoie de curaj pentru a pune în cuvinte emoții, nevoi, dificultăți. Este nevoie de conștiință de sine pentru a cere ajutor. Este nevoie de curaj pentru a împărtăși cu oamenii din viața ta. Toate astea sunt departe de a se încadra la secțiunea „persoană slabă“.

Există multe mituri, povești și concepții greșite pe care le avem despre sănătatea noastră mintală. L-am ales pe acesta pentru că îl întâlnesc cel mai des în cabinetul de terapie. Sunt multe altele și vom avea cu toții propriile noastre povești pe care ni le spunem pe baza rolului nostru, a mesajelor cu care am crescut în familia de origine, a tradiției, a genului și multe altele. Dacă nu te-ai gândit la asta în timp ce citeai aceste rânduri, te invit eu la un scurt exercițiu de reflecție: Ce mituri crezi că s-ar putea să îți spui când vine vorba de sănătate mintală?

℗PUBLICITATE



Până vă luați ceva timp de gândire și observare, e timpul să trecem și la treabă. Partea bună e că poți începe de unde dorești. Nu trebuie să te transformi peste noapte în Brené Brown sau Dalai Lama. Nu trebuie să meditezi într-un picior în perfect echilibru sau să îți păstrezi privirea concentrată într-un punct fix. Pentru că nu vorbim despre performanță, ci de a învăța să ne uităm întâi la propria persoană și apoi la ceilalți, iar asta presupune să îți pui propria mască de oxigen înainte de orice. Astfel, să trecem la sugestiile practice.

Sugestia practică #1

Ai încredere în intuiția ta. Suntem diferiți și ceea ce ne atrage și ne face să ne simțim bine este incredibil de divers. Orice poate fi bun pentru sănătatea ta mintală, de la exerciții fizice, lectură, filme, muzică, călătorii, înot, yoga și multe altele. Vei ști ce te atrage; poate că a fost acest articol, dar ar putea fi și terapie, antrenament, meditație sau răsfoitul unei reviste, o plimbare prin parc sau o conversație cu cineva drag. Scrie o listă de lucruri pe care vrei să le încerci. Orice ai decide să faci, te încurajez să începi. Spun asta pentru că sunt atât de multe variante și sugestii, iar a încerca să ne potrivim într-un șablon legat de care sunt modalitățile corecte vine cu multă presiune. Astfel că merită să te asculți pe tine.

Sugestia practică #2

E important să te simți în siguranță. Să începi să împărtășești cu ceilalți despre propriile vulnerabilități și dificultăți presupune puțin exercițiu. Și cel mai bun mod este să împărtășești lucrurile astea cu o persoană din viața ta față de care te simți în siguranță. Cine știe? Dar intuiția mea este că ai deja pe cineva în minte cu care ai putea începe această conversație. Doar asigură-te că în relație cu acea persoană nu te simți judecat sau criticat în majoritatea timpului.

Sugestia practică #3

Alegerea este la tine. Tu alegi cât împărtășești cu ceilalți. Un lucru pe care l-am observat în discuțiile mele din cabinet este faptul că atunci când încurajez pe cineva să împărtășească despre sănătatea mintală cu cineva apropiat apare ideea că trebuie să spună absolut totul; cred că atunci când încep să vorbească pur și simplu nu se vor putea opri. Adevărul este că ai controlul asupra a ceea ce împărtășești și poți alege oricând cât din emoții și dificultăți expui sau cu cine. Nu este vorba despre a te împinge spre o schimbare radicală și să împărtășești totul cu toată lumea. Cu toate acestea, poți începe în moduri care nu te fac să te simți extrem de copleșit.

Diana Lupu este psihoterapeut de familie, ghid al relațiilor de cuplu în terapie IMAGO, însoțitor al adolescenților și trainer. Intenția ei este să ajute la construirea relațiilor sănătoase prin știință, conștientizare și puțin umor. O poți cunoaște mai bine pe Diana prin rubrica #PsihoDescoperiri ce apare lunar pe Pagina de Psihologie sau accesând site-ul ei diana-lupu.com.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0