Interviu Alexandru Aricescu: Românii se deschid treptat către ambele forme de ajutor terapeutic, psihologic și psihiatric, tocmai pentru că văd rezultate pozitive în jurul lor – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Dr. Alexandru Aricescu este specializat în psihiatria adultului, în diabet-nutriție și în psihoterapia integrativă. Coordonează o clinică medicală de servicii integrate și, în paralel, vede pacienții care i se adresează cu deschidere și încredere. Pentru a afla mai multe despre cum face un psihiatru față pandemiei, dar și pentru a-i descoperi experiența clinică din aceste vremuri grele, am stat de vorbă pe îndelete cu dr. Aricescu, iar răspunsurile sunt prezentate mai jos.

Cum arată viața profesională a unui medic psihiatru în vremuri de pandemie? 

Ultimul an și jumătate, de când am început efectiv să ne confruntăm cu efectele noii infecții virale și în țara noastră, a însemnat o perioadă de continuă adaptare, dar și de creștere treptată a volumului de muncă în cabinet. Dacă în primele luni ale anului 2020, la începutul pandemiei, totul a fost „înghețat“ din cauza stării de urgență și a restricțiilor de deplasare, treptat, în a doua parte a anului 2020 și anul acesta, oamenii au căpătat curaj și au cerut ajutorul în număr din ce în ce mai mare.

Ce s-a schimbat în practica ta clinică de când cu pandemia de COVID-19?

Am învățat să ne adaptăm, să devenim mai flexibili. Să lucrăm mai mult online, de exemplu – creșterea ponderii consultațiilor la distanță a venit ca un răspuns la nevoia oamenilor de a se simți în siguranță, de a beneficia de ajutor de specialitate, dar rămânând în confortul propriului cămin.

De asemenea, coordonând o clinică medicală, în toată această perioadă am fost nevoit să iau măsuri importante pentru protecția pacienților și a colegilor mei, măsuri ce au însemnat eforturi semnificative de ordin logistic. Din fericire, toate aceste eforturi au avut efectul așteptat – siguranța oamenilor a rămas pe primul loc, iar asta a sporit încrederea pacienților și a îmbunătățit relația noastră terapeutică.

Care sunt cele mai des amintite plângeri ale pacienților care vin pentru consultații?

Să ne amintim o clipă de anul 2020, de perioada de izolare și de panică generalizată indusă prin media din cauza creșterii numărului de cazuri. Nu putea decât să aducă o avalanșă de noi cazuri de anxietate generalizată, atacuri de panică, tulburări obsesive acutizate.

Apoi, au urmat luni întregi de incertitudine, blocaj economic și, în multe situații, pierderea locurilor de muncă. Suficiente motive pentru a contura cazuri noi de depresie care au ajuns în cabinet.

Dacă adăugăm și afectarea cognitivă post-infecție COVID la vârstnici, deja avem trei direcții prin care pandemia a dat mult de lucru specialiștilor în sănătate mintală, atât psihologi cât și psihiatri, la noi în țară și nu numai. 

Dacă te gândești la valul al patrulea al pandemiei, cum estimezi ca va afecta acesta funcționarea noastră psihică?

Cred și mi-aș dori enorm ca efectele valului patru asupra funcționarii noastre să fie minime, în primul rând pentru că marele rău, marele dezechilibru, momentul de maximă presiune a fost deja produs în cursul anului trecut. Atunci ne luptam cu un inamic pe care nu îl cunoșteam deloc – acest sentiment de nesiguranță și de vulnerabilitate maximă este de domeniul trecutului acum. Astăzi, există scheme de tratament care funcționează, există studii clinice importante deja efectuate, există un vaccin care și-a dovedit eficiența și sute de mii de supraviețuitori care au trecut prin boală – deja cunoaștem inamicul microscopic, avem arme în fața lui, avem motive să fim încrezători atunci când analizăm și folosim progresele științifice din ultimul an în prevenirea și tratamentul infecției COVID.

Pe rețelele de socializare se vorbește tot mai mult despre „anxietatea pandemică“; cum ne putem da seama că suferim de o astfel de formă de anxietate și ce strategii există pentru a-i face față?

S-a observat o creștere a cazurilor de depresie și anxietate în timpul pandemiei COVID-19 atât la pacienții ce au trecut prin infecția SARS-Cov-2, cât și la cei ce nu au trecut prin infecție. Aceștia din urmă au resimțit o stare îngrijorare și frică persistentă privind propria sănătate, dar și a celor dragi; schimbări în rutina somnului, dificultate în adormire și concentrare. Frecvent apare creșterea consumului de alcool, nicotină sau altor substanțe cu potențial adictiv.

Primul pas atunci când observăm astfel de modificări va fi să cerem ajutorul unui psiholog cu experiență. Acesta ne va ajuta să identificăm corect simptomele, să restructurăm temerile excesive iraționale și să găsim modalități de relaxare potrivite nouă, pentru a depăși mai ușor perioada dificilă.

℗PUBLICITATE



În cazul în care simptomele devin excesive (atacuri de panică intense, insomnii cronice, tendința de izolare, afectarea eficienței zilnice și a randamentului la locul de muncă) împreună cu medicul psihiatru va putea găsi soluții pentru a reveni la normalitate cât mai curând.

Știm despre tine că ești specializat și în nutriție, dar și în psihoterapia integrativă. Cum arată comportamentul alimentar al românilor, de când cu pandemia? 

Legat de comportamentul alimentar observat în această perioadă, există frecvent tendința de abuz. După o perioadă de presiune externă și stres general, putem avea tendința să ne relaxăm suplimentar cu alimente sau alcool mai mult decât în trecut. Dacă aceste modificări apar pe o perioadă scurtă, în general le putem tolera ușor. Însă când excesele se prelungesc luni de zile sau mai mult, sănătatea noastră va avea cu siguranță de suferit pe termen lung.

Cât de indicat este ca un pacient să urmeze în paralel un tratament psihiatric medicamentos și să beneficieze și de servicii de psihoterapie? 

Pentru majoritatea cazurilor din cabinet (tulburări de somn, tulburări anxioase sau depresive) tratamentul medicamentos este temporar, limitat în timp – de regulă, șase luni –, apoi se reduce treptat și se întrerupe. În același timp, le explic pacienților mei că el rezolvă efectul (dezechilibrul chimic) și nu cauza – mecanismele greșite de gestionare a stresului, tendința de subapreciere, perfecționism dus la extrem etc.

De aici și ideea că pe parcursul tratamentului este momentul perfect pentru a beneficia de psihoterapie, de învățare. Învățând să gestionăm mai bine perioadele de stres și să identificăm, să demontăm anumite tipare de comportament disfuncționale, practic vom grăbi însănătoșirea și prevenim o viitoare recădere. 

De asemenea, mai avem în cabinet și situația în care oamenii vin devreme la medic și simptomele pot fi tratate doar pe termen scurt (cum este cazul insomniilor, de exemplu, sau a tulburărilor anxioase la debut). Aici, prima recomandare este întotdeauna psihoterapia, explicând că dacă tratăm din timp, dacă învățăm să gestionăm mai bine perioadele de stres, vom ține mult mai ușor sub control simptomele, astfel încât un tratament mai complex să nu fie necesar pe viitor.

Față de care dintre opțiuni sunt mai deschiși românii, față de medicație sau față de psihoterapie? 

Consider că românii se deschid treptat către ambele forme de ajutor terapeutic, din ce în ce mai mult, tocmai pentru că văd rezultate pozitive în jurul lor. Frecvent îmi spun pacienții tineri din clinică „am vorbit cu un coleg sau o colegă la serviciu și mi-a spus că și ea a trecut prin asta, a urmat tratament sau consiliere psihologică și a fost bine“. În vremurile în care trăim, cu multă presiune din exterior, dar și din interiorul nostru (așteptări mari, nemulțumiri pe măsură), ajutorul de specialitate este binevenit și este calea cea mai scurtă înapoi către starea de bine.

Cum arată viața personală a unui medic cu dublă specializare? Cât timp îți mai rămâne pentru tine și pentru familie? 

Până acum, în ultimii ani, recunosc, mult prea puțin timp am reușit să dedic familiei și hobby-urilor mele. Primăvara lui 2020 a fost aici o lecție – în perioada stării de urgență brusc am avut, vreo două luni, atât de mult timp liber, cum probabil nu am mai avut din liceu. Am profitat de el la maximum și am învățat că pot funcționa și pe un alt ritm, că am nevoie de un tempo mai lejer pentru a putea duce cursa cu bine pe termen lung, evitând un burnout care era aproape. Astăzi am învățat să deleg mai mult din sarcinile zilnice colegilor mai tineri, am progresat deja la sport în program minimum o oră pe zi, cinci zile pe săptămână, weekendul dedicat în întregime familiei – și încă mai avem de îmbunătățit.

Cu ce atitudine privești spre toamna în care ne aflăm și la traiectoria COVID-19 în România?

Optimist, desigur. Cred cu certitudine că românii și-au învățat lecția de anul trecut, mulți dintre ei se vor proteja fie prin imunizare, fie respectând recomandările generale și nu vom mai ajunge la cifrele din 2020. Ceilalți, mai puțin conformiști legat de prevenție sau imunizare, vor avea norocul că sistemul medical din România știe mai mult decât știa acum un an și este pregătit să îi ajute.

Pagina de Psihologie

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută